Oraşul-stat Ur, primul mare oraş al omenirii

Ur a fost un oraș-stat sumerian, dezvoltat în sudul Mesopotamiei, fiind primul mare oraș dintre fluviile Tigru și Eufrat. A fost unul dintre cele mai vechi centre ur­bane din lume, fiind locuit o pe­ri­oadă foarte îndelungată, din jurul anului 4.000 î.Hr. şi până în secolul al IV-lea d.Hr. Începând cu mileniul al III-lea î.Hr., această aşezare a cunoscut o dezvoltare rapidă și o prosperitate peste media acelor tim­puri, scriu cei de la desprelume.ro.

A rezistat până astăzi
Împreună cu cetățile Kiș și Uruk, oraşul-stat Ur a fost o metropolă im­portantă pentru civilizațiile su­me­riană și babiloniană. Acestea au fost întemeiate în perioada culturală Al Ubaid, în mileniul al V-lea î.Hr. Se spune că patriarhul biblic Avraam
s-a născut în acest oraș-stat, acesta fiind încă unul dintre motivele pen­tru care este atât de cunoscut. Ur a fost un centru comercial important, fiind renumit pentru civilizația sa avan­sată, care includea im­pre­sio­nante realizări arhitecturale. Una dintre cele mai cunoscute cons­truc­ţii, care a rezistat până în ziua de azi, este Marele Zigurat din Ur, o pira­midă masivă care servea ca centru religios.

Economia în oraşul-stat Ur
Inițial, viața cetățenilor era con­dusă prin intermediul unui sistem teo­cratic. Primul rege menționat în inscripții este Mesannepada, care a trăit la mijlocul mileniului al III-lea î.Hr., domnind vreme de aproximativ 80 de ani. După cum am menţionat, oraşul-stat Ur a fost un important centru comercial. Acest lucru rezul­tă din tăblițele descoperite în re­giu­ne, care indică activități comerciale înfloritoare, dar şi în urma des­co­pe­ririi de bijuterii și alte comori în mor­mintele regale. Orașul era situat în apropierea unei rețele de canale na­vigabile. Acest lucru făcea posibilă na­vigația pe apă între regiunea mun­toasă și Golful Persic, repre­zen­tând un important nod comercial între Orientul Mijlociu și India. Toate corăbiile care aduceau mărfuri în Mesopotamia trebuiau să treacă prin Ur. Acestea erau vămuite, fapt care, împreună cu altele, au dus la o prosperitate deosebită a cetății. Economia oraşului-stat Ur era ba­zată pe agricultură și producția de bu­nuri. Agricultura era bazată pe sistemul de irigații, cu pământurile fertile din jurul orașului folosite pen­tru cultivarea cerealelor, legumelor și fructelor. În plus, în oraș existau nu­meroase ferme și grădini, pro­du­cându-se ulei de măsline, vin și miere. Ur era de asemenea un cen­tr­u important pentru producerea de bunuri artizanale, precum bijuteriile, obiectele ceramice şi textile. În oraș existau multe ateliere unde se pro­duceau aceste bunuri, iar meșterii urieni erau cunoscuți pentru price­pe­rea și măiestria lor.
Orașul antic Ur şi-a început de­clinul în mileniul I î.Hr. Cauzele po­si­bile au fost schimbarea cursurilor râu­rilor, care au îngreunat comerțul și irigațiile, precum și invaziile și schimbările puterii politice din re­giune. În ciuda importanţei sale de­o­sebite, oraşul-stat Ur a fost în cele din urmă abandonat. Ruinele ora­șu­lui au fost acoperite de nisipul de­șer­tului timp de secole la rând, până la jumătatea sec. al XIX-lea, când a fost redescoperit de arheologi. De atunci au fost descoperite foarte mul­te informații despre istoria și cultura orașului.