O nouă sperietură epidemică, virusul Chikungunya. Și să-l pronunți e greu

Un focar masiv de Chikungunya afec­tează sudul Chinei. Specialiștii spun care este riscul ca o epidemie să afecteze țara noastră.
Virusul Chikungunya, trans­mis de țânțari, face ravagii în sudul Chinei, unde aproape 8.000 de persoane sunt infectate în provincia Guangdong, anunță Libertatea.

Viral pe rețelele de socializare
Autoritățile din China au impus măsuri ase­mănătoare celor din vremea pandemiei de Covid-19. Octavian P. Jurma, cercetător și biostatistician din Timișoara, a reacționat pe Facebook la valul de informații alarmiste care circulă în mediul online. „Circulă pe net și e viral pe WhatsApp și alte rețele sociale o nouă sperietură epidemică cu virusul Chikungunya. Negaționiștii se mobilizează deja să lupte cu piepturile goale împotriva abuzurilor și carantinelor impuse de guver­nele asupritoare în noua pandemie.”
Octavian P. Jurma spune clar: „Șansele ca virusul Chikungunya să producă o pan­demie (epidemie globală) sunt zero, iar ris­cul pentru România este tot aproape de zero.” Totuși, acesta subliniază că există „un mic potențial epidemic regional (cum este cea curentă din Guangdong, China, cu peste 8.000 de cazuri)”, motiv pentru care auto­ritățile din întreaga lume monitorizează si­tuația.

Rujeola și Covid
„Orice autoritate națională sau regională responsabilă face eforturi să monitorizeze și să limiteze răspândirea acestui virus, în primul rând pentru a limita evoluția sa în forme mai virulente pentru om. Dacă va exista însă un val de Chikungunya în Europa, România va fi, fără îndoială, campioană la îmbolnăviri, așa cum este și în cazul altor boli infecțioase. Până atunci, există două amenințări epidemice reale și prezente pentru care ar trebui să ne facem mult mai multe griji: rujeola și COVID-19”, a mai scris medicul din Timișoara.

Cum se transmite Chikungunya
Spe­cia­listul explică de ce virusul nu are potențial pandemic: „Nu se transmite prin aer, ci doar prin țânțari infectați din speciile Aedes aegypti și Aedes albopictus (Țânțarul tigru asiatic).” „Nu se transmite de la om la om, deci cei infectați nu sunt direct contagioși.” „Necesită climat cald și umed pentru ca țânțarii să se înmulțească.” „Există deja vac­cinuri aprobate împotriva Chikungunya.”
În România, țânțarii din specia Aedes albopictus sunt prezenți de mai bine de un deceniu, iar cei din specia Aedes aegypti au fost raportați din 2020 în bazinul Mării Negre, dar fără a fi confirmată prezența sta­bilă. Simptomele bolii Simptomele Chi­kun­gunya sunt mai intense decât cele pro­vo­cate de virusul West Nile, deja răspândit în România, spune expertul. Printre acestea se numără: febră bruscă dureri articulare severe (care pot dura luni) erupții cutanate oboseală dureri musculare
„Complicațiile sunt însă mult mai rare, iar mortalitatea mult mai scăzută decât în cazul infecției cu virusul West Nile, care, pe de altă parte, are o simptomatologie mult mai blândă și este adesea asimptomatică. Ris­cul infecției crește, ca și în cazul COVID-19, la vârstnici și nou-născuți.” „Există două a­menințări epidemice reale pentru România” Cercetătorul atrage atenția că populația ar trebui să fie mai îngrijorată de alte boli: „Până atunci, există două amenințări epi­de­mice reale și prezente pentru care ar trebui să ne facem mult mai multe griji: rujeola și COVID-19.” El critică lipsa de monitorizare epidemiologică: „La noi, monitorizarea vi­rală nu se mai face în timp util nici pentru rujeolă și COVID-19, cu atât mai puțin pen­tru astfel de viruși”. (A.N.)