O arădeancă a dat în judecată Consiliul Judeţean Hunedoara

O femeie din Arad a dat în judecată mai multe instituţii ale statului român, între care Ministerul Culturii, Ministerul Finanţelor Publice şi Consiliul Judeţean Hunedoara, solicitând acordarea unei recompense în valoare de 500.000 de lei, pentru că ar fi participat la descoperirea întâmplătoare a unei matriţe dacice, în perimetrul cetăţii Sarmizegetusa Regia, din Munţii Orăştiei, în urmă cu trei ani.
„Termenul de judecată pentru acest dosar a fost fixat pe data de 29 noiembrie“, a declarat purtătorul de cuvânt al Judecătoriei Deva, judecătoarea Cristina Roncioiu.
Reclamanta în acest dosar solicită, în baza Legii 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional, plata unei sume de bani pe care a estimat-o că ar reprezenta o cotă de 1/7 din 45 la sută din valoarea obiectului descoperit în Munţii Orăştiei. În replică, vicepreşedintele CJ Hunedoara, Mircea Bobora, a menţionat că instituţia se va apăra în instanţă, precizând că persoana care solicită recompensa nu avea calitatea să acţioneze pe teritoriul unui sit istoric, cum este cel de la Sarmizegetusa Regia.
„Fără discuţie, CJ Hunedoara se va apăra în instanţă, pentru că problematica este de o anumită sensibilitate, în sensul în care cei care revendică proprietatea descoperirii matriţei nu aveau voie, conform legii, să acţioneze pe teritoriul sitului arheologic de la Sarmizegetusa Regia“, a arătat Mircea Bobora.
Matriţa din bronz a fost descoperită în perimetrul sitului arheologic Sarmizegetusa Regia în luna iunie 2013, la rădăcina unui copac ce fusese doborât de o furtună puternică, în noaptea de Sânziene. Piesa este apreciată de specialişti ca fiind extrem de valoroasă, pentru că era folosită la confecţionarea de bijuterii de către un meşter din cetate, ceea ce arată gradul de civilizaţie la care ajunseseră dacii acum 2.000 de ani. În prezent, matriţa este expusă într-o sală special amenajată şi securizată a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.
„Este o piesă extrem de complexă, care pune o mulţime de probleme din punct de vedere tehnologic, stilistic, artistic, chiar şi al arheologiei sociale. Este o piesă vedetă pentru muzeele din România, dar căreia i-ar sta bine şi în Muzeul Luvru sau în British Museum din Londra, oriunde. Cred că muzeul din Deva este foarte norocos pentru că o are“, spunea prof. univ. dr. Gelu Florea, de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, la momentul în care matriţa dacică a fost prezentată pentru prima oară în expoziţia de la Deva.
Potrivit acestuia, piesa este foarte valoroasă prin faptul că, din antichitate şi până în prezent, în lume s-au păstrat doar câteva zeci de matriţe folosite la confecţionarea bijuteriilor şi fiecare dintre acestea este unică, ilustrând spiritul vremii şi personalitatea meşteşugarului care o folosea. (S.Blada, AGERPRES)