Noua Lege a achiziţiilor publice, aşteptată de primari

Magdalena Şerban

Guvernul a pregătit un nou proiect de lege al achiziţiilor publice, prin care să simplifice procedurile. Acesta va intra în vigoare în 2016 şi va avea drept unic criteriu de atribuire a contractelor de achiziţie  „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic“ şi nu „preţul cel mai mic“. Edilii hunedoreni consideră benefic noul act normativ, deoarece, până acum, birocraţia întârzia derularea lucrărilor, iar banii europeni sau guvernamentali puteau fi pierduţi tocmai din această cauză.
Primarul din Gurasada: sper că vor fi criterii riguroase
„E un lucru foarte bun că s-a ajuns la concluzia necesităţii unei legi complete şi realiste. Până stai să aştepţi soluţionarea contestaţiilor de către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, apoi de către Curtea de Apel, după care se întoarce decizia la C.N.S.C., de cele mai multe ori se pierd banii. Plus că unele contestaţii se dovedesc nefondate. Prin noua lege a achiziţiilor, care se pare că e făcută în baza noii directive europene, sperăm să se scurteze termenele şi să fie scoasă condiţia cu preţul cel mai mic, deoarece întotdeauna câştigă cineva cu preţ mic, după care intră în insolvenţă şi rămâneam cu lucrarea nefăcută. Contează şi preţul, dar sunt şi alte condiţii care cântăresc greu. Sunt firme de apartament care participă la licitaţii, licitând sub preţul pieţei, adică undeva la 40-50 la sută din valoarea corectă a lucrării. Sunt necesare condiţii clare, atât pentru proiectant, cât şi pentru constructor, care trebuie să-şi asume o lucrare până la capăt, nu pe parcurs să dea bir cu fugiţii. Eu, unul, nu sunt de acord cu tariful cel mai mic. Să zicem că se execută investiţia până la capăt, dar imediat după, apar surprizele neplăcute, constructorul, ca să se încadreze într-un preţ cât mai jos, folosind cele mai ieftine şi necalitative materiale“,  susţine Silviu Nan primarul din Gurasada. Acesta spune că din punctul său de vedere, o ofertă tehnică realistă nu ar trebui să se situeze sub pragul de 80 la sută al estimării valorii unei lucrări. Din start, cei care practică preţuri de dumping trebuie eliminaţi. De asemenea, mai acuză jocurile de culise care se fac în domeniu, societăţile bătând palma una cu alta, pentru a licita în aşa fel încât să ia o lucrare. „Trebuie să se impună un set de reguli stricte. În cazul primăriilor de comună, cum suntem noi, nu există departamente specializate în investiţii, cu personal calificat. De bine, de rău, oraşele mai au aşa ceva. Prin urmare, tot timpul trebuie studiate legile pentru contestaţii şi lăsate în urmă cele pentru comunitate. Nu facem treabă în felul acesta”, mai arată Silviu Nan.
Primarul din Beriu oferă câteva soluţii
Nici primarul din Beriu nu vede situaţia cu alţi ochi, şi el întâmpinând aceleaşi probleme când vine vorba de implementarea proiectelor investiţionale. „Dacă ni se tot modifică legile o dată la jumătate de an, nici nu mai ştim ce şi cum să facem. Pur şi simplu, mai tot timpul suntem stresaţi să nu greşim, nefiind un cadru legal bine definit. Tâmpenia cea mai mare este folosirea de către un participant la licitaţie a metodei preţului cel mai mic. Te trezeşti că ia lucrarea şi după ce face 20-30 la sută din ea, vine să se plângă că nu mai poate continua sau mai rău, să te anunţe că intră în insolvenţă. Să-l dăm în judecată, cât durează în România? Pierdem finanţarea până ne vine soluţia. Sau altă anomalie: mie nu mi se pare normal ca o firmă din judeţul Gorj să aducă cornul şi laptele la Beriu. Vine de două ori pe săptămână, cornul e rece şi trecut. Se putea face un preţ unitar şi să vină o firmă din zonă, zilnic. Măcar bieţii copii să-l mănânce cald, dacă tot îl primesc. Aşa, îl aruncă cât colo, ce să facă cu el. Alt exemplu: anul trecut a venit un TIR cu lemne din Gorj, să le aducă pentru Poşta din comună, iar pădurea cade pe noi. Nu e în regulă aşa ceva”, afirmă Emil Bîc, primarul comunei Beriu. El are şi o propunere pentru viitoarea lege: oricine participă la licitaţie să-şi asume faptul că poate executa din fonduri proprii, 30 la sută din lucrare. În felul acesta, crede primarul, şi societatea respectivă va fi motivată să ducă la bun sfârşit ce a început, dorind să-şi recupereze banii. Condiţia propusă ar însemna un soi de garanţie pentru seriozitatea executantului. Ba mai mult, consideră că un istoric de calificative obţinute după fiecare lucrare încheiată ar fi foarte folositor.
Primarul din Toteşti cere sancţiuni
„Nu am o problemă cu constestaţiile, atâta timp cât au un suport real, dar ce ne facem cu acei contestatari «de meserie», nişte Gică-Contra, de dragul de a încurca lumea. De foarte multe ori se întâmplă ca cineva să conteste o achiziţie, însă fără să aibă argumente solide. Eu aş propune ca acest gen de acţiuni, dovedite nefondate, să atragă după ele sancţiuni. Aşa, până la soluţionare, riscăm pierderea finanţării şi cine este vinovat, tot aparatul administrativ, cu toate că acel contestatar nu a avut dreptate? Am împiedica în felul acesta, trecerea inutilă şi totodată periculoasă a timpului. În rest, e necesară transparenţă totală, inclusiv în ce priveşte atribuirea directă. Şi noi am fost contestaţi la proiectul european accesat pe Măsura 322, deci ştim exact cum evoluează lucrurile. Am speranţa că noua lege va oglindi foarte bine soluţiile cele mai bune pentru achiziţiile publice”, este de părere Tiberiu Pasconi, primarul comunei Toteşti.