Nedeile, evenimente importante în satele comunei Lelese

Magdalena Şerban

Luna iunie le aduce locuitorilor comunei Lelese, două evenimente de mare tradiţie locală. În ziua de 23 va fi organizată nedeia din satul Cerişor, iar în 30, cea din satul-centru. Cele două manifestări se dovedesc bune ocazii ca pădurenii să-şi pună în valoare ceea ce au ei cel mai de preţ: portul popular, mai ales că aici se adună peste 1.500 de oameni de fiecare dată. Fiii satului se întorc la vatră, alături de numeroşi invitaţi şi toată lumea petrece ca pe vremuri.

Obiceiuri nealterate de timp
„Este o sărbătoare a satului, care are loc într-una dintre duminicile de dinaintea începerii lucrului la pământ. Debutează de dimineaţă, cu slujba la biserică, apoi urmează deplasarea oamenilor în câmp, împreună cu preotul. Pe oaspeţi îi îmbrăcăm în haine pădureneşti. Eu, personal, alături de familie, deţin o colecţie de peste 90 de costume, iar cel mai sărac om din comună are peste 50. De Paşti, tradiţia era ca fiecare fată sau femeie să aibă cămaşă nouă, aşa că s-au păstrat foarte multe, în tot acest timp. Întorcându-ne la obicei, ajunşi în câmp, aici se fac rugăciunile, care au două părţi: în prima parte se sfinţeşte apa şi se roagă pentru belşug, iar în cea de-a doua, se blesteamă dăunătorii care ar putea distruge recolta. După slujbă, preotul se retrage, iar tinerii încep stropirea hotarului cu apă sfinţită. De asemenea, alaiul se întoarce, însoţit de fluieraşi şi muzicanţi. În trecut, nedeia ţinea inclusiv a doua zi, până în noapte, dar noi ne-am rezumat la o singură zi. În cele două duminici, curţile localnicilor sunt pline de invitaţi, astfel încât masa de după slujbă se ia acasă, alături de cei dragi, urmând a reveni după-masa la cămin, pentru a începe distracţia”, relatează Ciprian Achim (foto), primarul comunei Lelese.

Contrar dispoziţiilor date de dictator
Chiar dacă s-a încercat din răsputeri, nici măcar comuniştii lui Ceauşescu nu au putut opri aceste tradiţii, oricât s-au împotrivit. „Pe vremea comuniştilor, s-au păstrat jocurile şi apa sfinţită, fiind transformate într-un joc de duminică. Apoi, jocul de duminică s-a transformat în sărbătoarea de sâmbătă, pentru că lumea trebuia să meargă la muncă, a doua zi. Aşa că a fost o pauză a nedeii. Lumea era plecată şi nu mai avea cine sărbători. Nedeia e sărbătoarea satului. E sărbătoarea strictă a unui sat, cu invitaţi din altul. Eu am încercat s-o organizez la primărie, pentru toată comuna, dar nu s-a putut. Fiecare doreşte să-şi facă sărbătoarea satului său, aşa că fiecare o face pe rând. Banii necesari organizării provin atât de la bugetul local, cât şi de la diferiţi cetăţeni a căror inimă bate pentru comună”, a mai subliniat Ciprian Achim. Acesta lansează şi o invitaţie pentru cei care vor să cunoască îndeaproape obiceiurile din Ţinutul Pădurenilor. „Îi aşteptăm, cu mare drag, pe toţi cei care vor să ia parte la obiceiul nostru. Venind la noi, vor avea ocazia să ne probeze şi ospitalitatea. Nu vor lipsi vinarsul şi celebrele plăcinte pădureneşti”, promite primarul comunei Lelese.