Motocicliştii

Să vă povestesc două situaţii.
Rulam cu maşina dinspre Alba Iulia spre Deva, imediat după bariera de la Cugir. În faţa mea, un motociclist, dar ştiţi, genul biker adevărat, cu un motor tip chopper, adică motocicletă modificată, având furca din faţă puternic alungită. Omul din şa, la vreo 50 de ani, cu plete şi cască retro, rula cam cu 90 la oră, constant, relaxat. L-am depăşit cu viteză rezonabilă şi privirile ni s-au încrucişat timp de câteva secunde. Mi-a devenit instantaneu simpatic şi am înclinat capul în semn de salut. Mi-a răspuns cu un uşor fluturat al mâinii, fără să ambaleze motorul, fără să-mi arate că chopper-ul său poate mai mult decât maşina mea. Mi-a amintit de unul dintre prietenii mei din facultate, mare amator de motociclete, care a parcurs cu râvnă drumul de la Mobra la KTM, cu respect şi dedicaţie.
Deva, acum câteva zile. Locaţie – cofetăria din colţul străzii Zamfirescu. Dinspre centru, intră în sensul giratoriu două motociclete, în frână de motor. Zgomot înfundat de motoare sănătoase, în genul care l-ar face pe un pasionat să spună „asta-i muzica ce-mi place…”. Decibelii, sub control… dar nu pentru mult timp. Abia ieşiţi din sensul giratoriu, tipii de pe motociclete au ambalat motoarele în jos pe strada Zamfirescu, atât de tare, încât pentru câteva secunde, nu s-a mai auzit nimic. Cei de pe marginea străzii au întors capetele după motociclişti, evident, deranjaţi de zgomot. Recunosc, nu am fost deloc încântat de prestaţia lor.
Două situaţii, două opinii.
Desigur, ştiţi că acest gen de motociclişti nu lipseşte în Deva. Au uneori o plăcere sadică de a goni ca nebunii noaptea, pe marile bulevarde, cu motoarele turate la maximum, convinşi că sunt admiraţi, sau doar dornici să sfideze. Nesimţirea lor este la fel de maxim turată, nici un neuron nu gândeşte că ar putea atenta la civilitatea care ne-a mai rămas.
În context, tot aud că există campanii care să ne sensibilizeze pe noi, şoferii, să-i protejăm pe bikeri. Departe de mine gândul de a încerca să dau cu maşina peste ei, mai ales, dacă sunt de tipul celui cu chopper-ul. Pe de altă parte, nesimţirea unora sau riscurile iresponsabil asumate de cei care se strecoară printre maşini fac campaniile inoperante.
Sunt sigur că şoferii „fentaţi” de şmecherii cu motociclete, nu la protecţia lor se gândesc. De aceea, cred că ar trebui campanii cu dublu sens.

2 comentarii la „Motocicliştii

  • 11 iunie 2010 la 11:22
    Permalink

    Categoric, sunt de acord cu dv.! Intre protagonistii scenelor descrise de dv. sunt diferente de … 10000 de ani-lumina : de intelingenta,de educatie, de bun-simt, etc. In primul caz e vorba de un mod de viata, de niste simboluri, de anumite valori in care ajungi sa crezi si pt.care traiesti, pana la urma! In cazul al doilea (al motociclistilor care sfideza – socheaza), se intampla destul de des ca aventura sa sfarseasca rau… Ei, cel mai dureros fapt este ca parintii acestor copii sunt autorii morali ai accidentelor fiilor
    lor !

  • 11 iunie 2010 la 12:10
    Permalink

    Si pe strada Ion Creanga se plimba cateodata noaptea un pustan cu un moped ambalat la maxim, care trezeste toti locatarii. Mi’e teama sa nu pateasca ceva saracul pustan dupa cate urari de bine primeste.

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

stiri si ziare