Moții s-au întâlnit cu istoria. Pentru a 50-a oară

Magdalena Șerban
La Cheia, în apropiere de localitatea Dupăpiatră din comuna Buceş, în week-end, a avut loc „Întâlnirea Moţilor cu Istoria“, manifestare cultural-patriotică şi religioasă ajunsă la a 50-a ediţie. La organizarea acestui eveniment tradiţional au contribuit Primăria şi Consiliul Local Buceş, Centrul de Cultură şi Artă al judeţului Hunedoara, Instituţia Prefectului şi Consiliul Judeţean Hunedoara.

Binecuvântați de strămoși, dar rătăciți, cu timpul – un discurs realist
Toţi cei cu inima de român au avut prilejul să ia parte la manifestările ce au debutat sâmbătă, cu o seară distractivă petrecută cu foc de tabără, artificii şi discotecă. Ieri, istoria și-a primit drepturile, bifându-se depuneri de coroane la „Crucea Iancului“, evocări cu tematica ,,Contribuția moților la apărarea gliei strămoșești“ și, bineînțeles, parastasul eroilor. Batalionul Vânători de Munte „Avram Iancu“ al armatei române a prezentat onorul, apoi a urmat defilarea în ritmul „Marşul lui Iancu“. Astfel, s-a adus în actualitate ambuscada din 18-19 mai 1849, în care moţii conduşi de Avram Iancu au prins trupele maghiare în frunte cu maiorul Hatvany, în strâmtoarea de la Cheia, provocându-le grele pierderi. În amintirea acelei victorii, în 1972, pe versantul drept al strâmtorii a fost ridicată o troiţă pe care stă scris: „Aici, românii moţi, sub conducerea lui Avram Iancu şi a tribunilor săi, au luptat şi au învins la 19 mai 1849. Honor et patria“. În mesajul transmis cu acest prilej, primarul meleagurilor profund marcate de scrierea istoriei, a subliniat faptul că o astfel de întrunire face parte din identitatea noastră națională. De altfel, importanța comemorării acestor puncte-cheie din trecutul zbuciumat înseamnă, de fiecare dată, un cumul de trăiri și sfântă meditație
„Prezența dumneavoastră, aici, reprezintă respectul pentru cei care s-au jertfit în aceste locuri, în acele momente de grea încercare, pentru dreptate socială și libertate națională, noi având datoria morală să-i păstrăm mereu vii în conștiințele noastre. Oameni ai locului, luptătorii satelor noastre, au ripostat printr-o dăruire exemplară, plini de curaj și speranță, cu mijloace de luptă improvizate și au reușit să strivească o armată bine organizată, bine echipată și bine instruită. Reacția localnicilor a primit titulatura de Posada Apusenilor. Avram Iancu a fost și continuă să fie un simbol patriot al românilor din Transilvania, trăind și murind pentru libertate, dându-și ultima măsură de devotament pentru a ne asigura că nu a luptat pentru nimic. Cu toții, dar mai ales cei care suntem investiți în funcții de responsabilitate, trebuie să urmăm exemplul nobil al înaintașilor noștri de a nu ceda așa ușor, cum am făcut-o în anii de după Revoluție. De prea multe ori am greșit în ultimii 32 de ani. Am greșit atunci când am îngenuncheat prea des în fața mai marilor zilei și am crezut orbește în alianțe vremelnice și tratate efemere. Am greșit atunci când ne-am îndepărtat prea ușor de rădăcini, de credință, de tradiții și le-am înlocuit cu modele de împrumut. Am greșit atunci când am confundat civilizația cu confortul, am dat valoarea pe notorietate, adevărul pe propagandă cinică, realitatea pe iluzie, cunoștințele pe informații și firescul pe anormal. Am greșit atunci când ne-am rușinat de ceea ce am fost, de ceea ce suntem și ne-am prezentat tuturor cetățeni europeni, înainte de a fi români. Dar, cel mai mult am greșit când am început să acceptăm vânzarea sau înstrăinarea, fără rațiune, a pământului, a resurselor solului, subsolului și a mării, falimentarea și vinderea unor unități economice profitabile, pe motiv că statul român nu are potențial pentru exploatare și gestionare, acesta fiind doar un pretext pentru a le putea înstrăina. Ce ar fi însemnat dacă Avram Iancu și ceilalți eroi ai neamului românesc ar fi plecat capul și ar fi ascultat doar de ceea ce se dicta dinafară, așa cum o facem noi astăzi? Cum ar fi arătat România, acum? Trebuie să învățăm din propriile greșeli și să redefinim un proiect de țară cu o strategie de dezvoltare aplicată ferm, pe care România nu o mai are de 32 de ani“, a expus, în alocuțiunea sa, Traian Mărcuș Achim, primarul din Buceș.

Istorie și folclor
În continuare, s-a desfăşurat un spectacol folcloric susţinut de Ansamblul „Doina Ampoiului“ – Zlatna, Ansamblul „Fiii moților“, al comunei Buceș, precum și interpreții Cornel Borza, Marius Ciprian Pop, Robert Târnovean, Adina Hada, Ciprian Roman, Ovidiu Homorodean, Ovidiu Olari, Mariana Suciu, Alin Ienciu, Vlad Lință, Daliana Haneș, acompaniamentul fiind semnat de formația condusă de Pera Bulz. În ce privește oficialitățile prezente la manifestare, acestea au însemnat autorități locale și județene printre care Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara, prefectul Călin Marian, parlamentarii Natalia Intotero, Vetuța Stănescu și mulți primari hunedoreni.