Mii de fragmente ceramice, descoperite la Şoimuş

Carmen Cosman

Câteva mii de fragmente ceramice şi statuete cu reprezentări antropomorfice şi zoomorfice din Eneolitic (epoca de tranziţie de la Neolitic la Epoca bronzului – n.r.), aparţinând culturii Vinca-Turdaş (4.250-3.575 î.H.) au fost recuperate de echipa de arheologi care a lucrat în sectorul Şoimuş 1, în perimetrul viitoarei autostrăzi Deva-Orăştie.
Cele mai vechi piese ceramice au o vechime de aproximativ 6.000 de ani, iar cea mai nouă datează din epoca medievală. „În zonă, au fost descoperiţi idoli cu formă umane, câteva piese cu reprezentări de animale, podoabe, cum ar fi pandantive din os sau ace de păr din os, dar şi ace din os pentru străpunsul pieilor. Tot aici, s-au găsit greutăţi pentru pescuit – zona fiind foarte aproape de cursul Râului Mureş. Cele mai vechi piese ceramice au aproximativ 6.000 de ani, iar cea mai nouă se încadrează în perioada medievală, fiind vorba de un clopoţel din bronz ce datează de acum 1.000 de ani”, a declarat arheologul Andrei Heroiu, de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti. De asemenea, pe un perimetru de aproximativ 5.000 de metri pătraţi, au mai fost descoperite urmele a 20 de bordeie şi case de chirpici, vechi de 6.000 de ani, fragmente de oale de lut şi vase pentru mâncare sau pentru băut, iar pe unele dintre acestea au fost identificate reprezentări antropomorfe. În plus, arheologii au scos la lumină un cuptor roman din ceramică, vechi de aproximativ 1.700 de ani, dar şi alte şase cuptoare, care datează din perioada Evului Mediu.
Până acum, în şantierul Şoimuş 1, arheologii au cercetat 350 de complexe, dar se estimează că numărul lor ar putea ajunge la 1.000, dacă se iau în calcul şi siturile învecinate, respectiv Şoimuş 2 şi Uroi. Descărcările arheologice constituie etapa premergătoare construcţiei viitoarei autostrăzi Deva-Orăştie, iar arheologii spun că pentru ei, este o oportunitate să poată studia un sit dezvoltat pe o arie foarte mare, într-un interval scurt de timp. Altfel, spun specialiştii, un şantier similar ar fi fost cercetat în vreo două generaţii. Datele prelucrate până acum arată faptul că zona Văii Mureşului este locuită de peste 6.000 de ani, locurile fiind propice pentru dezvoltarea comunităţilor umane.