Matriţă unică, din bronz, expusă la muzeul devean

Magdalena Şerban

O matriţă din bronz, folosită în urmă cu 2.000 de ani la confecţionarea unor podoabe ce erau purtate de către daci sau împodobeau obiectele de lux folosite de aceştia, este expusă de ieri la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane (MCDR) Deva.
Foarte valoroasă
„Este o piesă extrem de complexă, care pune o mulţime de probleme din punct de vedere tehnologic, stilistic, artistic, chiar şi al arheologiei sociale. Este o piesă vedetă pentru muzeele din România, dar căreia i-ar sta bine şi în Muzeul Luvru sau în British Museum din Londra, oriunde. Cred că muzeul din Deva este foarte norocos pentru că o are“, a declarat conf. univ. dr. Gelu Florea, de la Universitatea Babes Bolyai din Cluj-Napoca, prezent la vernisajul expoziţiei dedicată special acestei matriţe. Matriţa a fost descoperită în urmă cu doi ani, în cetatea dacică Sarmizegetusa Regia, la rădăcina unor copaci seculari doborâţi la pământ de o furtună zdravănă, de către administratorul sitului, Vladimir Brilinsky.
Specialiştii susţin că piesa este foarte valoroasă prin faptul că, din antichitate şi până în prezent, în lume s-au păstrat doar câteva zeci de matriţe folosite la confecţionarea bijuteriilor şi fiecare dintre acestea este unică, ilustrând spiritul vremii şi personalitatea meşteşugarului care o folosea. După studiul matriţei, specialiştii au concluzionat că aceasta era folosită ca o unealtă pe care meşterul presa foi din metal preţios sau din bronz. Motivele ornamentale sculptate pe matriţă se imprimau apoi pe acele foi, care, la rândul lor, erau aplicate ulterior pe diverse obiecte – de la mobilier, până la veselă de lux sau piese de costum, cu scopul de a le înfrumuseţa.
O zonă cosmopolită
Potrivit profesorului Florea, în urma descoperirii matriţei, se poate spune că zona cetăţii Sarmizegetusa Regia era una cosmopolită. „Era, fără îndoială, o zonă cosmopolită. Asta ne-o spune şi arhitectura de acolo, care este de inspiraţie elenistică adaptată de către daci, prezenţa conductelor de aducţiune a apei, prezenţa pieselor de import aduse din lumea elenistică şi romană. Era o lume avută – cea care locuia acolo, o elită a regatului dacic, şi care îşi permitea tot ce era mai bun la ora aceea“, a menţionat Gelu Florea.
„Muzeul nostru a intrat în posesia acestui artefact, o piesă unică în lume, acum doi ani. De atunci, matriţa a trecut printr-o etapă de cercetare şi prelucrare ştiinţifică sub coordonarea conf. univ. dr. Gelu Florea, responsabilul ştiinţific al şantierului, împreună cu colegii mei Cristina Bodo şi Marius Barbu. De altfel, cercetarea acestei piese a necesitat prezenţa unor specialişti din mai multe domenii, cum sunt profesori, ingineri sau arheologi. După finalizarea cercetării, am decis împreună că este mult mai bine atât pentru lumea academică, cât şi pentru publicul larg, să tipărim un volum care să aducă explicaţii corecte şi foarte bine documentate, despre ceea ce înseamnă unealta de lucru folosită de meşterii daci, acum 2.000 de ani. Faptul că suntem proprietarii artefactului e extrem de important. Astfel, reuşim să aducem în atenţia publicului o piesă de o valoare deosebită, muzeul nostru fiind căutat de toţi iubitorii de arheologie din lume şi datorită acestei matriţe unice”, a declarat Liliana Ţolaş, managerul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.