Marele canal de pe Sena care va face legătura între Paris şi Europa de Nord

Zilele trecute au început lucrările la unul dintre cele mai importante proiecte de in­fra­structură europeană: canalul Seine-Nord Europe, care ar trebui să fie terminat până în 2028.
Cursul de apă, lung de o sută de kilo­metri, trebuie să lege bazinul Senei de re­ţeaua fluvială din Belgia şi Olanda. Proiectul are implicaţii economice şi de mediu şi ar putea perturba activitatea porturilor din Oceanul Atlantic şi Marea Nordului.
„Pe frontul transportului pe apă, în pre­zent, Parisul este izolat de centrul industrial al Europei de Nord, unde reţeaua fluvială cen­trată pe Rin şi Meuse este activă de ceva timp”, explică Mathieu Strale, cer­ce­tător în geografie la Université Libre de Bru­xelles ( ULB). Obiectivul este acela de a in­clude regiunea Ile de France în reţeaua de transport pe apă a Benelux.

Un proiect în valoare de peste 5 miliarde de euro
Proiectul prevede investiţii de 5,1 mili­arde de euro, din care 2,1 miliarde din fon­duri euro­pene. Scopul este crearea unei auto­străzi fluviale între Le Havre, Paris, Liège şi Anvers. Canalul în construcţie lung de 107 kilometri urmează să facă legătura între Compiègnes şi Aubencheul-au-Bac, tra­versând patru departamente franceze. Prac­tic, lucrările de infrastructură trebuie să ser­vească la conectarea bazinului Senei cu ba­zinul Schelde. Proiectul prevede şapte eclu­ze şi 63 de poduri, printre care trei poduri de canal, dintre care unul – lung de 1.330 metri – va fi folosit pentru a traversa Somme.
În prezent, bazinul Senei este destul de izolat, fiind conectat la reţeaua fluvială fran­ceză şi europeană numai prin râuri mici şi canale înguste. Prin urmare, obiectivul este acela de a degaja traficul prin construirea unei căi navigabile care să permită tranzitul celor mai mari barje, cele de până la 185 de metri lungime, 11 lăţime, capabile să trans­porte până la 4.400 tone de mărfuri.
În Belgia, iniţiativa este privită favorabil. Portul Anvers, al doilea din Europa după Rotter­dam, vrea să profite de pe urma acestui proiect. Purtătorul de cuvânt Len­nart Verstappen explică: «Susţinem cu tărie utilizarea navigaţiei interne (…) Având în ve­de­re importanţa regiunilor franceze din nord şi a Parisului pentru Anvers, spe­răm că aceas­tă conexiune poate fi realizată în viito­rul apropiat (…) Construcţia noului ca­nal ar putea da un impuls semnificativ volumelor de barje între aceste regiuni şi Anvers».

Optimism
În ultimii ani, porturile franceze au împie­di­cat naşterea canalului, îngrijorate de pute­rea concurenţilor din Europa de Nord, obiş­nuindu-se cu ideea de-abia recent. Într-un inter­viu acordat ziarului Ouest France, Daniel Havis, viitorul preşedinte al consiliului de su­pra­veghere al consorţiului Haropa, care reu­neş­te porturile Le Havre, Rouen şi Paris, s-a de­clarat optimist: «Nu are sens să fim îm­po­triva canalului. Depinde de noi să fim mai buni fără să aşteptăm punerea sa în funcţiune».
În acest sens, Strale, cercetător la ULB, no­tează că „noua cale navigabilă ar putea facilita transportul cerealelor de la Paris spre nord sau a substanţelor chimice de la Anvers spre sud”. Într-un context economic sumbru, proiectul canalului este o opor­tu­ni­tate de a sprijini economia regiunii Hauts de France, un centru industrial, agricol şi lo­gis­tic care, potrivit celor mai optimişti, după pan­demia din ultimele luni, ar putea profita de repatrierea unor lanţuri de producţie.