Mai bine se strică la tine, decât să-l repare alţii…

Cititorii constanţi ai acestei rubrici ştiu că am făcut referiri la cazul investitorului austriac Georg Hocevar, cel acuzat că a exportat ilegal locomotive cu abur fabricate în 1908, considerate a fi de patrimoniu. Momentan, în proces s-a cerut o amânare, dar mie mi se pare că alternativa la export, legal-ilegal cum o fi fost, era grămada de fier vechi. Exemplificam prin cazul mocăniţei de la Hunedoara, furată bucată cu bucată, începând cu şinele, fără să verifice cineva dacă linia ferată îngustă făcea parte din patrimoniu şi mai ales, unde sunt locomotivele şi vagoanele care deserveau linia. Cine ştie în ce cuptor electric s-a topit patrimoniul…
Ei bine, cam aşa se întâmplă şi cu cetăţile dacice – bineînţeles, la un nivel mult mai înalt, aceste monumente, fiind mai importante decât locomotivele, doar nu degeaba sunt pe lista UNESCO. După ani lungi în care numai cine n-a vrut nu a adunat kosoni şi alte artefacte, după alţi ani în care blocajul birocratic a făcut cetăţile să se degradeze pe motiv de prea mulţi proprietari (ca în comunism – averea tuturor, adică a nimănui…), se părea că uite, Kelemen Hunor chiar are de gând să tragă linie şi să obţină un rezultat favorabil în primul rând, cetăţilor. Trecerea lor în patrimoniul Consiliului Judeţean Hunedoara ar fi însemnat că responsabilitatea devenea punctuală. S-ar fi putut accesa proiecte europene – aşa au făcut francezii cu un sit arheologic absolut asemănător, Alesia, acolo unde Cezar l-a înfrânt pe Vercingetorix, un fel de Decebal din Galia.
Cetăţile au nevoie urgentă de un proiect prin care să fie protejate, de corelarea eforturilor lumii ştiinţifice valoroase din România şi poate din Europa, pentru a putea crea o zonă cu adevărat semnificativă. Opinia mea este că nu neapărat drumul este important în această fază – foarte mulţi spun că se ajunge greu. Din ceea ce am văzut în Franţa, ei au început cu integrarea a ceea ce aveau într-o viziune unitară, mai întâi ştiinţifică, apoi turistică. Curioşii pot accesa site-ul http://www.alesia.com/, unde vor găsi prezentat întregul proiect francez şi îşi vor da seama cum se tratează un monument istoric de asemenea importanţă.
A da drumul în această fază la cohorte de turişti printre ruinele de la Sarmizegetusa Regia ar echivala cu o degradare fără precedent a unor monumente-unicat în Europa.
Mă rog, nu mai este cazul. Guvernul a zis pas! Nu că ar fi făcut ceva până acum, nu că ar vrea să facă. Dar e un guvern românesc, care acţionează pe principii româneşti. Până nu a văzut că cineva se interesează de cetăţi, nu i-a păsat. Acum, că ar putea să-şi schimbe stăpânul, ce şi-a spus…?