Magistraţii se revoltă

Natalia Bumbac

Mai mulţi magistraţi, judecători şi procurori, de la instanţele hunedorene, s-au alăturat demersurilor iniţiate de colegii lor din ţară adresate instituţiilor statului, prin care cer aplicarea nediscriminatorie a prevederilor OUG nr. 20 din 2016 privind salarizarea unitară a angajaţilor plătiţi din fonduri publice. Aceştia se numără printre cei 516 semnatari ai memoriului adresat Guvernului României, Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Se strâng în continuare semnături   
Astfel, memoriul a fost semnat de către patru judecători de la Tribunalul Hunedoara, Irina Tănăsescu, Anuţa Grozăvescu, Viorica Mugescu şi Mihaela Timişan, care este şi preşedintele instanţei. Alţi doi magistraţi de la Judecătoria Deva, Voicu Puşcaşu şi Florin Zereş, şi doi de la Judecătoria Petroşani, Alexandru Tiliciu şi Codruţa Cataranciuc, precum şi procurorul Lavinia Tomuleţiu, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva se regăsesc printre semnatarii memoriului. Potrivit, judecătorului Mihaela Timişan, preşedintele Tribunalului Hunedoara, acestora urmează să li se alăture şi alţi magistraţi hunedoreni, semnând în susţinerea cererilor adresate instituţiilor statului. „Este o problemă de înlăturare a discriminării între salariile judecătorilor şi ale procurorilor. Acum se recalculează salariile magistraţilor, cele ale procurorilor fiind recalculate după alte criterii decât cele ale judecătorilor. Colegii continuă să strângă semnături în susţinerea acestor demersuri”, a afirmat preşedintele Tribunalului Hunedoara.
Mai exact, nemulţumirea magistraţilor pleacă de la aplicarea incorectă în sistemul judiciar a Ordonanţei Guvernului prin discriminările salariale dintre bugetari, ajungându-se în situaţia ca un procuror cu aceeaşi vechime şi grad ca un magistrat să câştige mai mult decât judecătorul cu aproape 2.000 de lei. Prin protestul lor, adresat inclusiv ministrului Justiţiei, judecătorii arată că există o stare de tensiune în sistem, care se adânceşte pe zi ce trece, iar toate aceste probleme nu mai pot fi ignorate de factorii decizionali.
Protestele s-ar putea radicaliza  
Trebuie spus că memoriul magistraţilor a adunat într-un timp record cele peste 500 de semnături, iar susţinerea colegilor procurori, deşi ei ar fi favorizaţi, vine să demonstreze încă o dată temeinicia protestului. În plus, conform evz.ro, preşedintele Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, Bogdan Mateescu, avertizează că protestele s-ar putea radicaliza: „Este regretabil că magistratura trebuie să reacţioneze astfel, cerând doar aplicarea legii, nimic altceva. Nu îmi doresc un protest radical, precum cel din 2009, însă vă mărturisesc că el este pe deplin posibil în condiţiile în care atitudinea dispreţuitoare faţă de judecători nu va înceta irevocabil. Sper ca doamna ministru Prună şi ceilalţi factori decidenţi din sfera executivă a statului vor reuşi să înţeleagă măcar de data asta starea de tensiune acumulată justificat, de-a lungul timpului, în sistemul judiciar, sistem ale cărui probleme reale au fost ignorate, în mod frapant, chiar iresponsabil, cu desăvârşire.”
Banii, mijloc de presiune
În memoriul magistraţilor se mai arată că în condiţiile legislative actuale, în care resursele financiare sunt controlate de puterea executivă a statului, acestea pot constitui un mijloc de presiune asupra magistraţilor, care nu sunt trataţi în mod egal cu colegii lor. „Soluţia legislativă actuală, aflată în contradicţie cu recomandările Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), pune o problemă serioasă de independenţă a justiţiei, cât timp bugetul este controlat de puterile executivă şi legislativă. Resursele financiare pot constitui pentru Ministerul Justiţiei, respectiv puterea executivă, un element de presiune asupra corpului magistraţilor şi oricând o modificare peste noapte a sistemului de remunerare poate deveni un factor de lezare a independenţei magistraţilor. Refuzul plăţii drepturilor salariale lunare la nivelul stabilit prin lege reprezintă o încălcare flagrantă a principiului independenţei judecătorilor, constituind un mijloc de presiune exercitat asupra acelor magistraţi care nu beneficiază de un tratament echitabil şi nediscriminatoriu în raport cu alte categorii aparţinând aceluiaşi corp profesional (…)”, explică magistraţii în textul memoriului.