Locuitorii din Densuş – gazde bune pentru zimbrii reîntorşi acasă, după 200 de ani de absenţă

Natalia Bumbac

Proiectul celor de la WWF România şi Rewilding Europe de repopulare cu zimbri a pădurilor din Munţii Poiana Ruscă prinde contur. După un drum de circa 2.000 de kilometri parcurşi cu camionul, 12 zimbri de la centrele de reproducere din Germania au ajuns cu bine la sfârşitul săptămânii trecute în pădurile de la Poieni, comuna Densuş. Lor li s-au alăturat alţi doi zimbri de la rezervaţiile din ţară. La Poieni, cum am mai scris, va fi al doilea nucleu de resălbăticire a zimbrilor din Carpaţii româneşti, primul fiind la Armeniş, judeţul Caraş-Severin.

„Eliberaţi într-o zonă cu păduri private”
„Eliberarea celor 14 zimbri se va face treptat. Acum, bovinele se află într-un ţarc de aclimatizare, cu o suprafaţă de circa 14 hectare. Apoi vor fi lăsate pentru câteva luni într-un ţarc de 100 de hectare pentru resălbăticire. Odată ce animalele vor deprinde un comportament de turmă şi îşi vor recăpăta din instinctele sălbatice vor fi eliberate. Vor fi parte integrantă a ecosistemului Munţilor Poiana Ruscă. Un rol foarte important în realizarea acestui proiect îl are comunitatea locală. Am avut un sprijin important din partea primarului comunei Densuş, Adrian Vîrtopean, dar şi a localnicilor. Trebuie spus că zimbrii vor fi eliberaţi într-o zonă cu păduri private. Oamenii au fost de acord şi chiar s-au bucurat când le-am vorbit despre acest proiect. În continuare vom discuta cu localnicii pentru a-i informa cum să reacţioneze în cazul în care un zimbru le iese în cale, sau se vor petrece alte situaţii de acest fel”, a explicat Marina Drugă, manager de proiect la WWF România.
Aceasta a mai spus că pădurile din Densuş nu au fost alese întâmplător. Cele două nuclee de resălbăticire a zimbrilor de la Armeniş şi Poieni sunt la o distanţă de 60 de kilometri. Fapt care va favoriza crearea unui coridor de migraţie a speciei între Carpaţii de Vest şi de Sud-Vest, o condiţie esenţială în a asigura diversitatea genetică a zimbrilor şi, implicit, supravieţuirea lor. O cauză a dispariţiei lor în urmă cu 200 de ani de la noi din ţară a fost cosangvinizarea. La Poieni vor mai fi aduşi şi alţi zimbri de la centre de reproducere din ţară şi din străinătate, până când se va ajunge la o turmă de 30 de exemplare.
Zimbrul a dispărut din sălbăticie în România în urmă cu aproximativ 200 de ani. Planul de reintroducere a lor în pădurile din Munţii Carpaţi a pornit în 2013, peste un an fiind eliberate primele exemplare în pădurile de la Armeniş. Proiectul intitulat „Life Re-Bison” este derulat de WWF România şi Rewilding Europe, în parteneriat cu Societatea Română pentru Sălbăticie, cu susţinerea autorităţilor locale şi finanţat de Comisia Europeană. Printre iniţiatorii acestui proiect se numără Alexandru Bulacu, din Haţeg, fost membru al WWF România, actualmente vicepreşedinte al Societăţii Române pentru Sălbăticie.