Locuinţa unui demnitar, descoperită la Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Carmen Cosman

Descoperire arheologică extrem de importantă în situl de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, unde, din acest an, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva a devenit instituţie organizatoare a săpăturilor arheologice de cercetare.

Culori vii, elemente vegetale

Echipa de arheologi clujeni, condusă de dr. Ioan Piso, a descoperit în situl fostei capitale romane Ulpia Traiana Sarmizegetusa, o locuinţă din sec. II d.Cr., aflată sub Templul lui Jupiter şi al Triadei din Capitoliu. Romanii aveau o înclinaţie deosebită în a-şi împodobi casele, atât în exterior, cât mai ales, în interior. În mod firesc, renumitele fresce care înfrumuseţau pereţii interiori şi care reprezentau natura, scene mitologice sau chiar valorile filozofice sau morale ale proprietarului s-au transmis şi caselor de la Sarmizegetusa. Arheologii sunt de părere că locuinţa descoperită recent a aparţinut unui demnitar, deoarece beneficia de aducţiune de apă. Podiumul templului palmyrean, adică masa imensă de piatră şi mortar, care susţinea elementele templului propriu-zis, a fost pus parţial peste o încăpere a fostei locuinţe, ceea ce a protejat-o de intervenţiile moderne. Reprezentanţii Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, care au anunţat importanta descoperire, spun că, pe pereţii accesibili ai acestei încăperi s-au găsit câţiva metri pătraţi de frescă, iar din dărâmătură s-au scos bucăţi mari de tencuială pictată. Fresca este realizată în culori foarte vii şi reprezintă elemente vegetale, dar şi alte motive care urmează să fie identificate, iar specialiştii spun că, dintre toate descoperirile arheologice, aceasta este cea mai sensibilă şi mai supusă degradării.

Trebuie conservată

„Ce ne rămâne de făcut este conservarea acestei fresce, care asemenea celor de la Pompeii şi Herculaneum, se încadrează fără nici o îndoială în capodoperele geniului. Din nefericire, neştiinţa sau indolenţa românilor au făcut ca în decursul timpului, să se piardă fresce deosebit de valoroase, bătrânii locului povestind că pe zidurile romane văzuseră „zugrăveli” de un stat de om cu flori şi „îngeri”. Sperăm doar ca lecţia trecutului să ne înveţe să nu repetăm aceleaşi greşeli şi în prezent”, a declarat Liliana Ţolaş, managerul MCDR Deva.