Editorial

Liberalii şi minoritarii

Ieri, senatorul PNL Puiu Haşotti, unul din liderii marcanţi ai liberalilor şi, oricum, una dintre vocile autorizate ale partidului, a evidenţiat principalele cauze ale actualei crize politice din România. Noi ne vom opri acum doar la una din problemele abordate în public de către parlamentarul amintit.
El a declarat că minorităţile naţionale (altele decât cea maghiară – n.n.) au o reprezentare prea mare în Parlament, iar deputaţii din grupul minorităţilor naţionale, ajunşi în forul legislativ în urma unor voturi mai puţine chiar decât cele necesare pentru alegerea unui consilier judeţean, sunt de fapt masă de manevră a puterii. Ca să dea un exemplu elocvent din punctul său de vedere, liberalul a precizat că recenta moţiune de cenzură împotriva Guvernului Boc n-a fost adoptată, datorită celor 18 deputaţi minoritari, care au votat împotriva acesteia. Ca urmare, a declarat senatorul liberal, este necesară schimbarea legii electorale, în care minorităţile să fie reprezentate, dar alegerea acestora să se facă după alte criterii, nu ca până acum.
De fapt, senatorul Haşotti nu este primul liberal care lansează ideea modificării legii electorale în ce priveşte alegerea reprezentanţilor minorităţilor în parlament. Şi alţi lideri liberali, dar şi unii social-democraţi, dacă bine ţinem minte, au vorbit despre această necesitate. Acestea fiind zise, întrebarea este de unde până unde li s-a pus pata celor din opoziţie pe minoritari. Păi, vă spunem noi de unde. Din faptul că, de regulă, reprezentanţii minorităţilor votează cu puterea. Şi atunci când eşti în opoziţie şi vezi că pierzi la mustaţă o acţiune din parlament împotriva celor de la putere, pentru că minoritarii au votat cu majoritatea, normal că te simţi ca dracul. Numai că reprezentanţii partidelor aflate acum în opoziţie uită că şi ei, când s-au aflat la putere, au fost ajutaţi de deputaţii minorităţilor. De fapt, „vinovaţi” de posibilitatea ca reprezentanţii minorităţilor să intre în parlament cu un număr de 2.400-2.500 de voturi – şi acelea culese din întreaga ţară, nu dintr-un colegiu sau măcar circumscripţie electorală – sunt social-democraţii. Pe vremea când partidul era condus de Ion Iliescu, iar maestrul combinaţiilor era Viorel Hrebenciuc, opoziţia de dreapta fiind în ofensivă puternică, aceştia au scos iute-iute din căciulă problema reprezentativităţii minorităţilor, asigurându-şi în Camera Deputaţilor acest număr de voturi-tampon.
În concluzie, au sau n-au liberalii dreptate să ceară schimbarea legii electorale în privinţa minoritarilor? Părerea sussemnatului este că au dreptate. Nu spun că minoritarii n-ar trebui reprezentaţi în parlament. Dar accesul în forul legislativ suprem să se facă după criterii mai apropiate de realitatea existentă în ţară şi mai echitabile în comparaţie cu accesul celorlalţi parlamentari.

3 comentarii la „Liberalii şi minoritarii

  • nu există cuvântul „sussemnat” în dicţionarul limbii române. El există doar în dicţionarul limbii de lemn.

  • Intr-adevar, nu exista inca in dictionar – cu timpul va fi – dar este tot mai folosit. Si este normal sa fie asa, deoarece nu este corect sa scrie subsemnatul cand semnatura este postata sus in capul unui articol, text etc si nu jos. Este o chestiune de logica, nu, maestre Alexander? Si, in plus, odata cu vremurile si vocabularul se mai schimba, se imbogateste permanent.

  • Sunt destule cozi de topor ce joc ca pe sârmă, creând confuzie şi fiind duplicitarii nemernicie.

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura