Legături strânse ale Regelui Mihai cu judeţul Hunedoara

Majestatea Sa Regele Mihai a avut o legătură strânsă cu judeţul Hunedoara, atât în perioada interbelică, dar şi în anii de după 1989. Arhivele vremii consemnează numeroasele vizite pe care le-a făcut în judeţ în perioada dintre cele două războaie mondiale, iar instituţii de învăţământ hunedorene poartă nume ale strămoşilor săi, precum Colegiul Naţional de Informatică „Carmen Sylva” din Petroşani sau Colegiul Naţional „Regina Maria” din Deva.

Cetăţean de onoare al municipiului Petroşani
În octombrie 2006, Regele Mihai a primit titlul de „Cetăţean de Onoare” al municipiului Petroşani, ca o recunoaştere a personalităţii sale pregnante în istoria României şi a demersurilor făcute de acesta pentru integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană. Titlul i-a fost acordat la iniţiativa fostului primar al municipiului, Carol Schreter. Moment la care a asistat şi actualul edil al Capitalei Văii Jiului, Tiberiu Iacob-Ridzi. „Am asistat la acel moment, eram viceprimar pe atunci. L-am întâlnit de trei ori pe Majestatea Sa, în 2006 şi în următorii ani. În 2007 şi în 2008 a oprit în Petroşani pentru a servi masa, era în drum spre Craiova, cu autoturismul personal pe care-l conducea. Am cunoscut un om de înaltă ţinută, un om extraordinar cu cunoştinţe din mai multe domenii”, ne-a declarat Tiberiu Iacob-Ridzi.
Tot în 2006, Regele Mihai şi Regina Ana au participat la Petroşani la botezul fostei Şcoli nr. 6 cu pseudonimul literar „Carmen Sylva” al Reginei Elisabeta, prima Regină a României şi străbunică a lui Mihai. De atunci, instituţia de învăţământ poartă numele de Colegiul Naţional de Informatică „Carmen Sylva” din Petroşani, un demers susţinut de directorul şcolii, Vasile Gorgan. Regele Mihai şi Regina Ana au primit atunci în dar obiecte tradiţionale momârlăneşti, şi două costume populare din zona Pădurenilor. Reprezentanţii sindicatelor de la minele Văii Jiului le-au făcut o adevărată surpriză – două tablouri, copii ale unor fotografii-document, care-l prezentau pe Regele Mihai în vizita de studii în Valea Jiului, din 1935. În una dintre vizitele din judeţ de după 1989, cuplul regal a fost găzduit peste noapte la Mănăstirea Prislop.

În adolescenţă, dese vizite în Valea Jiului
În perioada interbelică, MS Regele Mihai a fost de mai multe ori în Valea Jiului, de două ori ca Mare Voievod de Alba Iulia. În 1934 şi 1935, Regele Mihai a bătut Valea Jiului de la Est la Vest. A fost la Atelierele Centrale şi Uzina Electrică Petroşani, la Mina Deak şi Preparaţia Petrila – vizită de studii urmată de examenul din Parcul N. Teodorescu din Petrila. Tot acolo, regele a „gustat” pentru prima dată un nou sport pentru el – popicele.
Într-un volum al scriitorului Marian Boboc, despre istoria PNL din Valea Jiului, sunt descrise şi evenimente din copilăria Regelui Mihai, care a venit, în 1934, în Valea Jiului şi în judeţul Hunedoara, însoţindu-l pe tatăl său, Carol al II-lea, iar a doua oară, în iunie 1935, ca elev la Şcoala Palatină în al cărei catalog erau trecuţi 12 elevi.

Examenul de la Petrila
Avea 14 ani, când Regele Mihai venise cu Clasa Palatină în vizită de studii cu tema industria locală. Li s-au prezentat Atelierele Centrale ale Societăţii Petroşani, apoi Uzina Electrică Petroşani. Regele Mihai, pe atunci Voievod de Alba Iulia, şi colegii de clasă au fost duşi şi la Petrila, unde li s-a prezentat Mina Deak, Spălătoria de Cărbuni şi Fabrica de Brichete, li s-au oferit explicaţii tehnice de profesori şi ingineri. Parcul N. Teodorescu din Petrila fusese pregătit pentru ca Voievodul Mihai şi colegii săi să-şi susţină examenul de studii tehnice sub conducerea generalului adjutant Tr. Er. Grigorescu. Chioşcurile fuseseră îmbrăcate în scoarţe naţionale, câteva gustări pentru palatini… Întrebat de un coleg despre ce a scris în lucrarea sa de examen, Voievodul Mihai a răspuns – „despre ascensorul electric de la mină”.
După examen, elevii nu s-au putut abţine şi au intrat în Popicăria de lângă Parcul Petrila şi, pentru prima dată, Regele Mihai a încercat „acest sport foarte mult practicat în Valea Jiului”. De la Petrila, elevii au fost duşi la masă, la Restaurantul de vară Gambrinus, după care au făcut o plimbare pe Defileu, până la Bumbeşti. A doua zi, după ce au dormit în trenul regal, garat la Haţeg, Marele Voievod Mihai, face o vizită oficială pentru a împărţi ajutoare băneşti. Circa 600 de familii din Petroşani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Lonea au primit din mâna Regelui Mihai 500.000 lei.

Vizite la Hunedoara, Ghelari, Deva, Brad şi Orăştie
Conform dosarului Clasei Palatine de la Petroşani, Marele Voievod de Alba Iulia pleacă spre „Sarmizegetusa romană (Ulpia Traiană), în compania profesorului Constantin Daicovici. Apoi, la Hunedoara, unde vizitează uzinele, Castelul Corvineştilor şi comuna Ghelari, ajungând până noaptea la Orăştie. A urmat Deva, apoi Brad şi Ţebea, unde vede gorunul lui Horea şi mormântul lui Avram Iancu. După care revine la Orăştie, unde vizitează «triunghiul de cetăţi dacice» din Munţii Orăştiei (Sarmizegetusa lui Decebal/dacică, Costeşti, Piatra Roşie) – în ziua solstiţiului de vară – în prezenţa prof. Daicovivici şi D.M. Teodorescu. Seara, participă la o şezătoare cercetăşească în Orăştie”.

Pregătiri ample pentru vizita regală la Deva
O altă vizită a Regelui Mihai şi a mamei sale Regina Maria a avut loc în noiembrie 1940 la Deva, un moment deosebit în viaţa comunităţii. Autorităţile au făcut pregătiri ample pentru a-i primi pe monarhii României, iar oamenii erau invitaţi să participe şi să respecte îndatoririle trasate cu ocazia vizitei regale.
„Pentru a da dovada neţărmuritei noastre dragoste şi a profundului devotament faţă de Augustul Suveran şi Augusta Sa Mamă, fac un călduros apel la toţi cetăţenii acestui oraş să participe la primirea înalţilor oaspeţi, manifestându-ne sentimentele de căldură sufletească şi iubire cu care îi învăluim în drumul lor de recunoaştere a acestui colţ de ţară”, transmitea primarul de atunci al Devei, George Drăgan, la 8 noiembrie 1940. „Prin prezenţa noastră, de la mic la mare, la această manifestare de dragoste faţă de cei ce întruchipează mândria noastră naţională, vom arăta că înţelegem spiritul vremurilor noi, despre care credem că vor aduce o soartă mai bună şi un viitor de aur neamului nostru românesc”, transmitea edilul Devei, conform documentelor din Arhivele Naţionale.

„Regele Mihai a avut din plin noţiunea aceasta de nobleţe”
După revenirea şi stabilirea definitivă în ţară, Regele Mihai a avut prieteni şi susţinători printre hunedoreni, iar unul dintre apropiaţii regretatului monarh a fost Mircea Bobora, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara.
Din 2000, de la momentul în care l-a întâlnit pentru prima dată, la Castelul de la Săvârşin, Mircea Bobora a avut o relaţie apropiată cu Regele Mihai, fiind decorat atât el, cât şi soţia sa, cu distincţii ale Familiei Regale.
„În aceste momente nu pot să exprim decât regretul pentru dispariţia unui om plin de demnitate, verticalitate, un om care şi-a iubit ţara şi poporul în mod deosebit. Un om de excepţie pe care nu îl pot caracteriza decât prin nobleţe, asta înseamnă în primul rând lipsa aroganţei şi orgoliului. Regele Mihai a avut din plin noţiunea aceasta de nobleţe. Este onorant să spui că ai avut câteva clipe în care ai trăit lângă un asemenea om. Prima dată când l-am cunoscut pe Majestatea Sa a fost în 2000, când a venit la Castelul de la Săvârşin. Apoi, în 2001, am avut bucuria să-i am ca oaspeţi la Combinatul de Ciment de la Chişcădaga pe MS Regele Mihai şi MS Regina Ana. Am avut o relaţie pe care am clădit-o în timp. Am fost invitatul lor în câteva rânduri, de regulă, în a doua sau a treia zi de Crăciun şi de Paşti, unde discutam despre lume, viaţă. În câteva rânduri mi-a arătat şi am văzut ce înseamnă un om pasionat de motoare şi tot ce înseamnă munca, începând de la cultivarea de flori şi zarzavaturi biologice. Era un super specialist în tot ceea ce înseamnă mecanică, la Săvârşin am văzut şi strungul la care lucra”, a declarat Mircea Bobora, pentru MESAGERUL HUNEDOREAN.
Mircea Bobora a fost decorat de Regele Mihai cu „Crucea Casei Regale a României” şi cu „Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate”, o distincţie cu care a fost decorată şi Mihaela Bobora, soţia sa. (N.Bumbac)