ActualitateFlash

Lacăt pe pepiniera Parcului Dendrologic din Simeria, după 70 de ani!

Sorina Popa

După 70 de ani de funcţionare, pepiniera din Simeria îşi trăieşte ultimele clipe. Decizia de desfiinţare vine după un proces îndelungat, terenul fiind reobţinut de foştii proprietari, care au deţinut şi Parcul Dendrologic din Simeria, familia Ocskay.

30.000 de arbuşti ornamentali
În aceste condiţii, toţi arbuştii ornamentali care se găsesc aici trebuie vânduţi, pentru ca terenul să fie retrocedat. Daniel Pitar, şeful Secţiei Simeria a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură (INCDS) „Marin Drăcea“, spune că sunt aproape 30.000 de arbuşti ornamentali, care vor trebui vânduţi până în primăvara anului viitor.
Daniel Pitar susţine că preţurile arbuştilor sunt foarte mici, tocmai pentru a găsi cumpărători cât mai repede, pentru a nu fi nevoiţi să-i taie. „Preferăm ca aceste plante să îmbogăţească viaţa oamenilor, decât să îi tăiem şi să îi distrugem“, a spus Pitar. Mai mult, specialiştii spun că în pepiniera parcului dendrologic de aici au crescut arborii care decorează acum parcurile din toată ţara. Plantele au şi un alt mare avantaj. Toate au fost perfect adaptate de specialişti temperaturilor din ţara noastră. Ele au fost supuse unui proces de selecţie de 60 de ani, păstrându-se în cultură doar cele care rezistă climei din România.
Terenul de aproape trei hectare, pe care a funcţionat pepiniera până acum a fost obiectul unui proces, la fel ca şi Parcul Dendrologic din Simeria. Dacă în ceea ce priveşte parcul lucrurile au fost tranşate în favoarea statului român, cu pepiniera, sentinţa a fost diametral opusă. Foştii proprietari au câştigat terenul respectiv. Cum acesta nu are de gând să păstreze specificul şi destinaţia lui de acum, specialiştii de la Simeria sunt nevoiţi să vândă tot ce este pe el cât mai repede.

Arie protejată
Parcul Dendrologic din Simeria şi fostul conac al unei vechi familii de nobili maghiari, Bela Fay, a rămas în patrimoniul statului român. Parcul dendrologic (arboretumul), considerat o arie protejată, nu a fost retrocedat urmaşilor familiei Ocskay, de la care au fost confiscate de regimul comunist. Însă, cu pepiniera nu s-a mai întâmplat aşa, ea trebuind retrocedată foştilor proprietari.
Fostul domeniu nobiliar din secolele trecute, devenit parc dendrologic, a fost disputat în instanţă de moştenitorii familiei Ocskay, care au revendicat terenul şi conacul Bela Fay, şi statul român. Procesele pentru dreptul de proprietate asupra actualului sediu al ICAS din Simeria şi a împrejurimilor acestuia datează din anul 2001. În 2010, urmaşii acestora au obţinut restituirea în natură a conacului şi parcului, printr-o sentinţă a Curţii de Apel Bucureşti, dar decizia instanţei nu a rămas definitivă. Procesul a fost reluat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, care a trimis ulterior dosarul la Curtea de Apel Alba Iulia, iar în final, statul român a avut câştig de cauză în justiţie.

Ocol silvic experimental
În decursul istoriei, parcul a aparţinut succesiv familiilor nobiliare de origine maghiară – Gyulay, Kun, Fay şi Ocskay, şi s-a transmis pe linie feminină. Ca proprietar al rezervaţiei în anul 1848 este menţionat contele Kun, cu ocazia revoluţiei semnalându-se numeroase distrugeri şi avarierea clădirilor. Următorul proprietar care a fost semnalat este Bela Fay, titrat, naturalist, membru al Academiei de Ştiinţe Maghiare, care a îmbogăţit parcul cu specii exotice, scriind şi unele lucrări ştiinţifice de aclimatizare a speciilor. După 1918, Fay Bela s-a stabilit la Simeria, în familia lui intrând ca ginere Istvan Ocskay (tatăl lui Laszlo Ocskay – n.r.), un artist de origine nobiliară, cu mult simţ artistic, care a ameliorat parcul sub aspect peisagistic.
După naţionalizare, în 1949, parcul a intrat în administraţia Ocolului Silvic Simeria, în 1952 acesta fiind declarat ocol silvic experimental. Ulterior, la propunerea Comisiei Monumentelor Naturii, parcul dendrologic a fost ocrotit de lege, primind atributul de „Monument al Naturii“ – rezervaţie dendrologică.

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura