La un pas de un nou record. În 1996, au fost 16 persoane înscrise în cursa electorală pentru președinția țării

Un număr de 15 persoane și-au anunțat până acum intenția de a candida la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie, dar numărul lor poate crește. În prezent, recordul de candidați este cel din 1996, când pe buletinul de vot au fost 16 persoane, scriu cei de la Libertatea.

Sub 1 la sută
La primele alegeri prezidențiale de după Revoluția din 1989, doar trei persoane s-au luptat pentru funcție: Ion Iliescu, Radu Câmpeanu și Ion Rațiu. Iliescu a câștigat fără emoții, fiind sin­gura dată când nu a mai fost nevoie de turul al doilea. La al doilea scrutin post­de­cembrist, din 1992, șase candidați au fost pe listele pentru primul tur. Tot Iliescu a ieșit câștigător, dar după o con­fruntare mai dificilă. În 1996 a fost înre­gistrat și recordul de prezidențiabili care au avut candidaturile validate. Cei care au mers la urne au putut alege între 16 per­soane, de la nume cunoscute ca Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Corneliu Vadim Tudor sau Adrian Păunescu, la nu­me ca Anghelina Nuțu (care a luat 0,34%) sau Constantin Niculescu (0,23%). În turul II au ajuns Ion Iliescu și Emil Constantinescu, victoria fiind a repre­zentantului CDR, care astfel reușea să-l învingă candidatul PDSR și să ducă la prima alternare a puterii. Apoi, numărul candidați la prezidențiale a început să scadă: 12 candidați în 2000, 2004 și 2009, 14 candidați în 2014 și 2019. Rând pe rând, Președinția a fost câști­gată de Ion Iliescu (2000), Traian Băsescu (2004 și 2009), apoi de Klaus Iohannis, în 2014 și 2019. Ultimului din listă îi este acum pregătită o lege cu dedicație, pentru a putea candida la par­lamentare.

Accente suveraniste
De data aceasta, 15 persoane și-au anunțat candidatura, însă lista poate să crească, dacă, de exemplu, în cursă intră și Eugen Teodorovici. În primul rând, partidele parlamentare au deja stabiliți candidații: Marcel Ciolacu (PSD), Nicolae Ciucă (PNL), Elena Lasconi (USR), George Simion (AUR), Kelemen Hunor (UDMR) și Ludovic Orban (Forța Dreptei și PMP). Acestea vor avea și repre­zentanți în secțiile de votare. Din rândul foștilor demnitari PSD, în cursă sunt anunțați Mircea Geoană (independent), Ana Birchall (independentă), dar și Cristian Diaconescu (independent). În­cărcare pe zona suveranistă Zona suveranistă, pe lângă George Simion, e reprezentată și de persoane ca Diana Șoșoacă, politician care luptă pentru a-și duce în Parlament formațiunea (Partidul S.O.S.), Călin Georgescu (încă nu e clar dacă va fi independent sau din partea unui partid) și Răzvan Constantinescu (susținut de Partidul Patrioții Poporului Român). Tot în zona suveranistă este și Cristian Terheș, care reprezintă Partidul Național Conservator Român, iar alături a adus-o pe Viorica Dăncilă, pentru un plus de susținere. Terheș este acum euro­parlamentar la al doilea mandat, după ce a candidat pe lista AUR în iunie, iar în 2019 fusese pe lista PSD. Recent și-a anunțat candidatura și Alexandra Păcuraru, fiică a omului de afaceri Maricel Păcuraru, cel care controlează Realitatea PLUS. Păcuraru, fostă mo­deratoare la Realitatea PLUS, are un discurs cu accente suveraniste. Nu în ultimul rând, printre cei care vor funcția de președinte este și deputatul Andi Grosaru, reprezentant al comunității ita­lienilor din România, în prezent în con­flict cu Grupul minorităților din Ca­mera De­putaților, de unde a fost înde­părtat. (A.N.)