La Turdaş, istoria e scoasã din pãmânt

Magdalena Şerban

Situl arheologic din comuna Turdaş este cel care defineşte cel mai bine zestrea locală. Nu degeaba, de ani buni, cercetători din Cluj şi Sibiu i-au studiat mai îndeaproape descoperirile, iar echipe de specialişti şi reprezentanţi ai Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva au pus umărul în a rescrie o „bucată“ de istorie în frumoasa aşezare.
Turdaşul a fost descoperit ca o staţiune neolitică de poetul Ion Budai-Deleanu, care a publicat la Viena un articol intitulat „O vatră preistorică pe Mureş“. De la Ion Budai-Deleanu şi până în prezent, lucrurile s-au schimbat doar la suprafaţă, pământul păstrând îngropate urmele trecutului. Numai că acum, de când cu febra autostrăzii, când pământul a început să fie scormonit de buldozere şi excavatoare, relicvele trecutului au început să iasă la suprafaţă. „Prin anul 1875, cercetările începute au făcut ca rezultatele să fie prezentate la congresele internaţionale, cercetări ce au dus la concluzia că acest teritoriu a fost locuit de daci de origine getică. Bogata colecţie arheologică de la noi a fost dusă, iniţial, la muzeul din Budapesta, apoi a fost răscumpărată şi se află la muzeele din Deva, Alba-Iulia şi Cluj-Napoca, sub denumirea de «Cultura Turdaş». Deci, nici nu se pune problema că nu am fi bogaţi, însă nu în sensul de bază al cuvântului. Ţinând cont de acest lucru, suntem în punctul în care adunăm informaţii şi facem calcule pentru a iniţia un proiect pe Măsura 313 (centru de informare turistică). Ceea ce ne reţine reprezintă costurile cu un astfel de proiect. Situaţia precară a bugetului local şi termenul-limită în care trebuie să ne încadrăm pentru a elibera clădirea în care acum activează primăria, în favoarea Bisericii Reformate (Comisia de Retrocedare a Guvernului a hotărât să i se cedeze edificiul), toate acestea ne constrâng financiar şi nu numai. Aşa că nu ne scot banii din casă, cum se spune, şi trebuie să fim chibzuiţi”, a subliniat Aurel Lup (foto), primarul din Turdaş.
Lăsând trecutul la o parte, actualmente, procesul investiţional îşi urmează cursul. „Lucrările la canalizare, demarate prin Ordonanţa 7, din satul Pricaz, se află în punctul terminus, iar cele demarcate pe Măsura 322, pentru canalizarea din satul Turdaş , au început cu puţin timp în urmă“, a mai precizat edilul.