Politica si administratie

La Deva, a fost plantat Stejarul Marii Uniri

Magdalena Şerban

Pentru că în acest an sărbătorim 100 de ani de la Marea Unire, vineri, în zona scuarului dintre Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva şi Tribunalul Hunedoara, a fost plantat Stejarul Marii Uniri.

Iniţiativa aparţine reprezentanţilor Societăţii de Istorie şi Retrologie Agrară – Filiala Hunedoara-Deva, Uniunii Culturale a Rutenilor din România, Asociaţiei Judeţene a Răniţilor Revoluţiei şi a Urmaşilor Eroilor Martiri Hunedoara-Deva şi Rotary Club Deva Castrum.

În cinstea înaintaşilor
Pe lângă o serie de invitaţi, la acţiune au fost prezenţi elevi ai Colegiului Naţional Pedagogic “Regina Maria” şi ai Colegiului Naţional „Decebal”, care au primit pliante tematice cu România 100. S-au recitat poezii patriotice, iar prof. dr. Liviu Lazăr a vorbit publicului despre semnificaţiile momentului 1 decembrie 1918 şi rolul acestuia în soarta românilor, iar istoricul Raluca Oană, preşedinte al SIRAR Filiala Hunedoara-Deva, le-a amintit celor prezenţi despre sacrificiul făcut de înaintaşii noştri pentru înfăptuirea unui vis suprem. ”Plantarea unui stejar al recunoştinţei este pentru a cinsti memoria celor care au înfăptuit Marea Unire. (…) Mulţumim domnului primar Florin Oancea şi Consiliului Local Deva, Direcţiei Silvice Hunedoara, Inspectoratului Şcolar Judeţean Hunedoara, Rotary Club Deva Castrum, Direcţiei Judeţene pentru Cultură Hunedoara şi Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane pentru sprijinul acordat în realizarea acestui proiect“, a spus aceasta, în alocuţiunea sa. La rândul său, deputatul Iulius Firczak (în foto sus), preşedintele U.C.R.R. şi totodată preşedintele fondator al Clubului Rotary Deva Castrum, a pus accentul pe importanţa anului 2018, când în atenţia publică apar tot mai multe documente de la 1918, ce atestă prezenţa şi implicarea rutenilor, de-a lungul timpului. ”Comunitatea de ruteni din România a fost prima comunitate etnică ce s-a manifestat în susţinerea Marii Uniri. La 1 decembrie 1918, primele localităţi din Maramureş care şi-au trimis delegaţii la Alba-Iulia au fost cele de ruteni. Atunci, la acel moment, la 1918, rutenii din România (Maramureş, Bucovina, Basarabia) erau recenzaţi la 100.000. Astăzi, prin sprijinul pe care statul român îl oferă minorităţilor din România şi implicit Uniunii Culturale a Rutenilor din România, reuşim să aducem la lumină istoria, tradiţiile şi obiceiurile. În acest context se încadrează şi evenimentul de astăzi (n.r.-vineri). Sperăm ca peste 100 de ani, stejarul proaspăt plantat să fie o nouă dovadă a bunei colaborări dintre rutenii şi românii de pe aceste meleaguri”, a afirmat parlamentarul.

O lecţie de istorie
”Ideea evenimentului i-a aparţinut doamnei Raluca Oană, care chiar a insistat să ducem la bun sfârşit acest lucru şi mă bucur că s-a realizat. Am invitat elevi de la cele două şcoli devene tocmai pentru ca tânăra generaţie să înveţe să preţuiască istoria noastră, să preţuiască eforturile înaintaşilor noştri şi să ştie ce trebuie să facă de acum încolo. În acest sens, au primit reviste editate de Uniunea Culturală a Rutenilor din România, dedicate momentelor de la 1 Decembrie 1918, în care sunt cuprinse actele Marii Uniri, atât ale Basarabiei şi Bucovinei, cât şi ale Transilvaniei. Acţiuni în cinstea Centenarului, în care să fim implicaţi, vor mai exista, prima pe care aş aminti-o fiind cea din 17 noiembrie, de la Timişoara, unde va fi un concert dedicat Marii Uniri”, a declarat dr. Gheorghe Firczak (foto jos), preşedintele AJRRUEM Hunedoara – Deva.

4 comentarii la „La Deva, a fost plantat Stejarul Marii Uniri

  • Cand Regele Ferdinand a urcat pe tron in 1914, Romania avea 7,7 milioane de locuitori si 137.000 km patrati, iar la moartea sa , in 1927, tara numara 17,1 milioane locuitori si avea 259.049 km patrati. In 1917, Regele Ferdinand, intr-un discurs mobilizator sustinut pe front, le promite taranilor, cei care alcatuiau grosul Armatei , pamant. Conform Legii agrare din 1921, primeau pamant , prin VANZARE, mobilizatii in razboiul din 1916-1919, mobilizatii din 1913, vaduvele de razboi, agricultorii mici lipsiti de pamant, orfanii de razboi.Bunicii mei Pavel SI Gheorghe AU PARTICIPAT LA PRIMUL RAZBOI MONDIAL
    Populatia rurala atinge in anul 1930,cifra de 14,4 milioane de oameni, aproape 80% din totalul populatiei, impartita pe regiuni, astfel: Muntenia=72,9%, Transilvania = 83,9%, Basarabia-87,1%, Crisana si Maramures 80,1%.
    Parintii nostri s-au nascut in aceasta perioada si dupa cum observam mai toate familiile cresteau cel putin 3 copii: Tatal meu asile si scocrul meu ioan nascuti in 1920 au participat in cele doua campanii ale celui de-al Doilea Razboi Mondial..) mai aveau inca 4 frati si surori, mama mai avea inca 6 frati si surori, mama sotiei inca 2 surori, etc. In zilele noastre rareori vedem familii cu 3-4 copii !Si copii nostri pentru cine si pentru ce sa mai lupte, dragi colegi ? Paduri, nu mai avem, pamant nu mai avem, fabrici si uzine nu mai avem, etc. In schimb avem multi politicieni, chiar prea multi, si nu prea vad cine-i mai apara cand tinerii nostri au fost goniti peste granita..!

  • Trebuia plantat pe locul unde maghiarii au avut statuia , cum ca unul de al lor ar fii proprietarul Cetatii Deva( era in mijlocul drumului, in fata Prefecturii).statuia accea penibila , a fost data jos dupa ce un roman adevarat , un domn mai in varsta i-a dat in judecata pe unguri.

  • Frumoasa ideea cu stejarul, decat aia de la alba cu pilonul de autostrada

  • frumoasa idee. am o intrebare. localitatiile din judetul Hunedoara , institutii, primarii,etc. , cate v-ati unit cu fratii din Basarabia? in alte judete aceste lucruri s-au infaptuit. Se pare ca in judet , zero, e cifra. Rusine!suntem in anul centenarului . Credeti ca ,doar cu un stejar se face unirea, ma? nu uitati ca ne lipsesc 4 teritorii, ma , din Romania! Cum va laudati? doar cu un stejar, ma!?

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura