Justiţia trebuie făcută corect şi în România

În Constituţia României, stă scris în mod cât se poate de clar, la articolul 124, că “Justiţia se înfăptuieşte în numele legii” şi ea “este unică, imparţială şi egală pentru toţi”. Ne dorim cu toţii un stat de drept. Dar un stat de drept înseamnă separaţia puterilor şi respectarea legii.

În acest context, faptul că un fost preşedinte al României admite public propria contribuţie la crearea unui stat paralel este de o gravitate excepţională. Din păcate, sintagma de “stat paralel” are acoperire în realitate. Când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul General şi Inspecţia Judiciară – cele patru instituţii care formează structura de rezistenţă a justiţiei din România – admit semnarea cu Serviciul Român de Informaţii, după 2005, a unor protocoale de colaborare strict secrete, atunci devine cert pentru toţi cetăţenii că ideea de justiţie a fost pervertită fundamental într-un joc de culise cu dosare selectate pe criterii de oportunitate politică.
Activitatea pe care am desfăşurat-o în ultimele patru luni de zile în calitate de preşedinte al Comisiei parlamentare de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru a clarifica aspectele ce ţin de desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie a confirmat, la final, şi cât de primejdioasă a fost această idee a protocoalelor de colaboare instituţională secretă. S-au creat astfel premisele favorabile unor abuzuri greu de imaginat.
M-am convins de asemenea că, nu jurnaliştii profesionişti trebuie cercetaţi, ci politicienii care mint, încalcă în mod flagrant legea şi trădează în acest fel interesele europene ale ţării. Politicienii care pretind în vehemente discursuri publice că luptă pentru respectarea legalităţii, dar care încalcă legea fără nici un scrupul, în spatele uşilor închise.
Nu mai putem accepta ca România să fie reprezentată şi în continuare, la nivel european, de astfel de personaje a căror ipocrizie insolentă nu cunoaşte limite.
Aş dori de asemenea să evidenţiez şi un alt aspect de natură să împiedice buna desfăşurare a activităţii comisiei pe care am condus-o: unele dintre persoanele invitate la audieri au refuzat sistematic să se prezinte în faţa Comisiei, în condiţiile în care a rezultat cu certitudine implicarea directă a acestora în evenimentele de acum 12 ani, în concordanţă şi cu responsabilităţile pe care le aveau la momentul respectiv. Consider că trebuie adoptată în cel mai scurt timp o reglementare legală astfel încât să existe o formă de răspundere juridică, stabilită prin lege, în cazul unor astfel de refuzuri.
Oricare cetăţean vrea ca deciziile justiţiei procedurale să fie corecte, raţionale, rezonabile. Dorim cu toţii să beneficiem de tratament egal şi imparţial. Pentru că avem această aspiraţie constantă pentru egalitate şi corectitudine, asigurarea unui proces judiciar corect este de obicei o condiţie prealabilă pentru ca o societate să fie stabilă. Poate părea a fi o simplă chestiune de bun simţ constatarea că justiţia este un element esenţial pentru orice societate care funcţionează bine. Istoria recentă ne oferă de asemenea suficiente argumente care demonstrează că, dacă principiile justiţiei sunt aplicate eficient, organizaţiile şi societăţile tind să fie mai stabile, iar cetăţenii să se simtă în siguranţă.
Aici trebuie să ajungă şi România, la o justiţie unică, imparţială şi egală pentru toţi, aşa cum stă scris în Constituţia ei. Este datoria şi responsabilitatea noastră, ca parlamentari, să ducem lucrurile într-acolo, pas cu pas, zi de zi, fără întrerupere, neabătut.
Viorel Sălan, senator PSD de Hunedoara