Judecat la Tribunalul Hunedoara pentru traficarea unor artefacte

Maximilian Gânju

În acest caz este vorba de un bărbat cu dublă cetăţenie, română şi germană, suspectat de spălarea banilor într-un dosar de trafic de obiecte antice. Cercetările au fost efectuate de procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Individul se numeşte Constantin Pâslaru şi este acuzat că a primit un lot de 7.005 monede şi 806 bunuri arheologice, despre care ştia că provin din comiterea unor infracţiuni, iar după curăţare, restaurare şi conservare, a schimbat o parte dintre ele în piese de colecţie. Urmărea tranzacţionarea acestora pe piaţa internaţională de antichităţi, prin ascunderea şi disimularea originii lor ilicite, susţin procurorii. Cauza a fost trimisă către Tribunalul Hunedoara pentru soluţionare, dat fiind faptul că magistraţii hunedoreni au expertiză în judecarea unor astfel de cauze.
Ancheta a mai arătat că artefactele erau sustrase din siturile arheologice din judeţele Constanţa şi Tulcea, în urma efectuării unor detecţii neautorizate de către o grupare infracţională, care apoi le transfera în străinătate către inculpatul Constantin Pâslaru în vederea valorificării lor.
„O parte din banii rezultaţi erau transferaţi către braconierii de situri arheologice din România prin intermediul unor companii financiare ce permit transferul de bani lichizi la distanţă fără utilizarea unor conturi bancare, destinatari fiind persoane interpuse indicate de autorii infracţiunilor de furt”, arată Parchetul General într-un comunicat de presă.
Lotul de 7.005 monede indisponibilizat este alcătuit în majoritate din monede greceşti de epocă imperială din cetăţile Tomis şi Callatis, monede din Istros (Histria), monede greceşti autonome, denari şi antoninieni romani, precum şi monede de bronz de tip Lysimach şi monede de tip Filip II din argint.
„În ceea ce priveşte celelalte bunuri arheologice indisponibilizate, menţionăm că printre acestea se numără un grup compact de 55 vârfuri de săgeată (semne premonetare specific dobrogene din sec. V a. Chr.), un pumnal akinakes (o piesă arheologică rară), pandantive crepundia, obiecte de podoabă, piese de harnaşament, sigilii, fibule, inele etc. Majoritatea artefactelor fac parte din Patrimoniul cultural naţional, putând fi încadrate o parte în categoria Tezaur, o parte în categoria Fond al Patrimoniului cultural naţional”, mai arată procurorii. Potrivit evaluării efectuate în dosar, valoarea bunurilor ridicate şi indisponibilizate se ridică la suma de 400.000 euro.