ÎNTRE CER ŞI PĂMÂNT. Uitarea

19 iulie 2020 | Adauga un comentariu | Publicat in: Educatie si cultura

Valentina Mureşan

Ni se întâmplă de la o vârstă să „ne scape“ anumite lucruri din memorie, uităm numele oamenilor, sau evenimente pe care le-am trăit. Parcă se trage o cortină peste amintiri şi doar unele, prea marcante, ne mai rămân în memorie. Şi când ni se întâmplă asta dăm fuga la medic să ne dea un leac contra uitării. Nu zic că ar fi rău, dar uitarea, mai presus de afecţiune, este un dar ceresc! Dacă am ţine minte tot, ar însemna să trăim prea mult în trecut, iar când se lasă cortina, se şterg la pachet şi cele bune, dar şi cele rele.
Mănăstirea Piatra Scrisă este unul din locurile mele de suflet, pentru că acolo l-am întâlnit, în durere, pe Dumnezeu, prima dată. Şi tot acolo era o bătrânică pe care am întâlnit-o ani la rând în acelaşi loc, vânzând mere, sau busuioc proaspăt, sau te miri ce de prin grădină. De fiecare dată îi cumpăram tot ce avea la vânzare şi o duceam acasă, câţiva kilometri mai spre judeţul Hunedoara. Odată, s-a dat cu noi la vorbă. Nu ştiu dacă ne ţinea minte, sau dacă aşa a fost să fie, să ne transmită un mesaj pe care să-l ţinem minte veşnic. A zis: „măi copii, să trăiţi cu bucurie şi să nu vă necăjiţi din orice, că viaţa e tare scurtă! Iar mai bună ca toate este uitarea! Când le uiţi pe toate, nu poţi ţine nici mâhnire, nici supărare în suflet!“ Şi m-am tot gândit la vorbele acestea, de parcă trebuia să rezolv un puzzle ce rămăsese suspendat în timp. Apoi, am întâlnit oameni care ţineau mânii vechi, ba fraţii şi surorile între ele, ba oameni cu suflete sfâşiate de durere că au pierdut suflete dragi, ba duşmănii vechi care se actualizau cu fiecare gând care aducea la suprafaţă un conflict nerezolvat. Şi multe ar fi cele ce ne ţin sufletele în durere, sau mâhnire, ba chiar în ură. Dar dacă am înţelege că supărarea sporeşte supărarea, că durerea nevindecată de minte naşte o durere şi mai mare şi că mâhnirea care ne trezeşte dimneaţa girează o mâhnire din ce în ce mai mare, am trage conştient cortina uitării, ca să putem trăi frumos şi în armonie.
Anul acesta mi-am luat căpriţe. Mi-am dorit tare mult să am laptele meu, brânza făcută de mine şi o carne curată în farfurie. Am sacrificat iezii cu durere, pentru că m-am ataşat de ei şi am urmărit reacţia mamelor-capre, după ce n-au mai avut copiii lângă ele. Cei care creşteţi animale, cu siguranţă le-aţi sesizat panica, apoi supărarea, căutarea, aşteptarea, parcă sperau să apară de undeva. Şi toate astea, o zi sau două. Apoi viaţa îşi intră într-un firesc ciudat, la umbra uitării.
Da! Uitarea este răul acela care poate gira linişte şi este de două feluri: o uitare firească, venită natural, atunci când conştiinţa nu doreşte să pună ancore în trecutul oamenilor, dar mai este şi uitarea conştientă, exersată, cea pe care vă îndemn s-o practicaţi, ca barca vieţii voastre să treacă dincolo de furtună.
Veţi spune: bine, bine, dar nu vrem să uităm lucrurile frumoase, clipele fericite, memorabile! Nu le veţi uita, dragilor dragi, pentru că, pentru ele are Dumnezeu un ceas care ştie să sune mereu la fix. Iar dacă se şterge vreo amintire frumoasă, tot Dumnezeu vine în sprijinul nostru şi pune alta-n loc. Căci sufletul omului e ca şi o grădină, dacă îl îngrijim, cresc roade mari, frumoase şi dulci. Dacă nu-l îngrijim, îl năpădesc buruienile şi scaieţii. Şi grija noastră pentru suflet este parte din grija Lui Dumnezeu, căci acolo unde noi plantăm roadă bună, El vine să o-nflorească şi s-o rodească! Dar nu putem semăna toată grădina, iar de plivit şi săpat, s-o facem doar într-un loc. Că dincolo de el creşte iarba rea care sufocă roadele celelalte.
Dragii mei, toate ni-s date să le probăm, să le trăim! Dar să cernem bine, cu atenţia minţii curate, cu sufletul deschis şi cu gândul mereu la Dumnezeu, ca să rămânem doar cu cele folositoare. Balastul, cum e supărarea, tristeţea, mânia, orgoliul, mândria, fala, sau alte cele, sunt actori peste care cortina trebuie să cadă repede. Iertaţi cu puterea uitării!

Până săptămâna viitoare…
ALEGEŢI SĂ TRĂIŢI CU DETAŞARE, BUCURÂNDU-VĂ DE VIAŢĂ!

Scrie un comentariu

stiri si ziare
Citește articolul precedent:
Situaţia infecţiilor cu Covid-19 în judeţ şi la nivel naţional, în 19 iulie 2020

De la începutul monitorizării, şi până ieri, duminică, 19 iulie, în judeţul Hunedoara 765 de persoane au fost confirmate pozitiv...

Amenzi şi lemn confiscat

O nouă acţiune de control derulată pe parcursul săptămânii trecute de către poliţiştii Biroului de Combatere a Delictelor Silvice din...

Din cauza vitezei a ajuns în râpă

Viteza prea mare într-o zonă cu curbe periculoase a stat la baza producerii unui grav accident rutier produs pe DN...

Închide