În decurs de o săptămână, la Spitalul Judeţean din Deva au fost efectuate două prelevări de organe . Eroii necunoscuţi care salvează vieţi omeneşti

Sorina Popa

Cu toate că, la nivel naţional, numărul donatorilor de organe a scăzut la jumătate faţă de anii trecuţi, la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Deva lucrurile contrazic statistica. Şi, asta, datorită unor medici excepţionali, în faţa cărora cel puţin eu, mă înclin.

A salvat mai multe vieţi
Aşadar, în decurs de o săptămână, aici, la spitalul devean, au fost efectuate două prelevări de organe de la pacienţi aflaţi în moarte cerebrală. În noaptea de luni spre marţi, un hunedorean de 60 de ani a salvat, cu ajutorul medicilor, vieţile mai multor semeni de-ai noştri.
Luni, 8 aprilie 2019, ora 23, Secţia Anestezie şi Terapie Intensivă (ATI), Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva. Împreună cu managerul spitalului, Delia Băda, am venit să asistăm la o intervenţie salvatoare. Nu pentru hunedoreanul de 60 de ani care a murit, ci pentru alţi bolnavi care aşteaptă cu sufletul la gură să înceapă o viaţă nouă. Intrăm în secţie. E parcă o linişte dureroasă, în care se aud doar mişcările aparatelor. Infirmiere, asistente, medici, cu toţii sunt în aşteptarea colegilor de la Cluj şi Bucureşti. Peste puţin timp începe cursa contracronometru, pentru că odate ”luate” organele de la pacientul respectiv, acestea trebuie ”montate” rapid bolnavilor.

Monitorizat non-stop
Pacientul, aflat în moarte cerebrală, este atent monitorizat, în aşteptarea echipelor de medici de la Cluj Napoca şi Bucureşti. Cei din Bucureşti au călătorit cu o cursă Tarom de linie, iar cei trei medici de la Cluj au sosit cu o ambulanţă. Şefa ATI, dr. Ioana Kovacs, şi medicul Anghel Bunea, îl monitorizează pe bărbat din seara zilei de duminică, 7 aprilie, când el a fost declarat în moarte cerebrală. ”Din seara zilei de duminică am ştiut că el este potenţial donator. Este un protocol pentru ca un pacient să fie declarat în moarte cerebrală şi să putem preleva organe de la el. Bărbatul a suferit un accident vascular. S-a ajuns la diagnosticul de moarte cerebrală, când creierul nu mai funcţionează. Dar celelalte organe sunt menţinute viabile. Este un protocol care se repetă de două ori, până este declarat diagnosticul respectiv. Apoi, prelevarea acestora trebuie să se facă în cel mai scurt timp posibil, pentru ca ele să nu intre în suferinţă. Există riscul să nu se poată menţine organele viabile ale unui asemenea pacient. De aceea, noi am stat la spital de duminică seara, şi l-am monitorizat foarte atent în toată această perioadă. Nu se poate alege un primitor de organe decât pe criterii medicale. Nu poţi alege omul la care merge organul, pe criterii sociale. După stabilirea diagnosticului de moarte cerebrală, se discută cu familia pacientului. Iar dacă aceasta este de acord cu donarea anumitor organe ale bolnavului, atunci se trece la efectuarea operaţiunii de prelevare”, a spus dr. Ioana Kovacs, şefa Secţiei ATI din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva.

”Nu spun totul ca pe o poezie”
Coordonatorul de transplant intraspitalicesc, asistenta medicală Monica Popescu, are o treabă extrem de dificilă de făcut, după ce se ajunge la concluzia că există un donator, şi anume, discuţia cu familia acestuia.
”Explicăm familiilor diagnosticul dat. În general, lumea face o confuzie între moartea cerebrală şi cea clinică. Le spunem că moartea cerebrală este ireversibilă, pacientul nu îşi mai poate reveni. Situaţiile sunt imprevizibile, niciodată nu pot să spun totul familiilor ca pe o poezie. Unii refuză din start să fie donate organe, alţii dau un răspuns pe loc, iar alţii se gândesc şi ne dau un răspuns mai târziu. Primul lucru de care suntem întrebaţi de cei de la Agenţia de Transplant, atunci când anunţăm că avem un donator, este ce grupă de sânge are acesta. Sunt chemaţi trei receptori pentru un organ, şi de acolo se alege mai departe. Nu mai ţine de noi, le spunem doar ce avem de oferit, iar ei se organizează mai departe. Pacienţii aflaţi în moarte cerebrală sunt instabili, de aceea noi nu mai părăsim spitalul din momentul în care ştim că avem un donator”, a spus Monica Popescu. La prelevarea din noaptea de luni spre marţi au participat 14 cadre medicale. Operaţiunea s-a încheiat spre dimineaţă.

Pentru prima dată, prelevare de plămâni
La Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva, asemenea proceduri se fac din anul 2013. Şi, cum spune medicul Ioana Kovacs, totul se face în echipă aici. ”Nu am putea face nimic, dacă nu am lucra în echipă. E imposibil altfel”, susţine şefa Secţiei ATI. „Au fost echipe de medici din Cluj şi Bucureşti la această operaţie de prelevare. Pentru prima dată, de când se fac astfel de intervenţii la Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva, acum s-a reuşit prelevarea plămânilor, fiind şi printre puţinele intervenţii de acest gen din ţară. S-au mai prelevat rinichii, tendoane, os şi cornee”, a declarat managerul Delia Băda. Rinichii bărbatului decedat au plecat la Cluj, ficatul, cornea, ţesuturile la Bucureşti, iar plămânii au „zburat“ la Hanovra, în Germania.
De adăugat doar că pe aceste cadre medicale implicate în procesul prelevării de organe le putem considera eroi. Da, eroi, pentru siguranţa cu care muncesc, pentru simplitatea şi inteligenţa lor şi, nu în ultimul rând, pentru faptul că sunt oameni care prin ce fac salvează vieţile altor oameni.