Haiduciile orchestrate au pus pe butuci Compania Huilei

Maximilian Gânju

Principalul datornic la bugetul de stat, Compania Naţională a Huilei, a ajuns în situaţia de a acumula o creanţă de circa un miliard de euro, din cauza hoţiilor conducerilor care s-au perindat în cei 20 de ani de democraţie. Îngroparea industriei miniere s-a făcut cu susţinere politică, iar „băieţii deştepţi” care au beneficiat de bani mulţi, încheind contracte neperformante făceau parte dintr-o piramidă care alimenta vârfurile.

Dovezi privind devalizarea Companiei Huilei sunt nenumărate, la fel de multe ca şi anchetele penale începute de procurori, dar care s-au finalizat cu binecunoscutul „NUP”. Creanţa de un miliard de euro nu va mai fi recuperată niciodată. Pentru 2010, CNH a primit subvenţii de 245,6 milioane de lei, şi ar avea nevoie cam de aceeaşi sumă, pentru a-şi continua activitatea la toate cele şapte exploatări din Valea Jiului. În luna decembrie, va afla dacă va mai fi susţinută de stat sau nu. Datoria atârnă greu în privinţa unei decizii favorabile, mai ales, după ce FMI se arată tot mai interesat de subvenţionarea acestei industrii. Numai că, CNH Petroşani a ajuns în situaţia principalului debitor la bugetul de stat, nu din cauza minerilor, ci din cauza celor care s-au perindat la conducerea ei şi care au girat sau orchestrat „tunuri” de sute de milioane de lei. Aşa se face că, în prezent, peste 8.000 de mineri sunt în pericol de a rămâne fără pâinea zilnică, iar alte zeci de mii de suflete din cele şase localităţi ale Văii, care trăiau de pe urma acestei industrii, se vor vedea fără siguranţa zilei de mâine, spune liderul PSD Petroşani, Haralambie Vochiţoiu. Politicianul, cu expertiză în minerit, activând 10 ani de zile ca inginer minier şi cu un masterat în Sănătate şi Securitatea în Muncă, afirmă că hoţiile din CNH nu doar că au pus industria pe butuci, ci chiar şi viaţa minerilor. „A ajuns în această situaţie din cauza unor greşeli repetate şi premeditate, mai ales după 1990. Acel vid legislativ a permis fiecărui directoraş, sau poate celor mai mulţi, să-şi facă măcar câte o vilă şi lui şi neamurilor, poate şi amantelor şi tuturor celor care aveau legătură cu el. Furturile la CNH sunt poate cele mai grave furturi economice din industria românească. Acest miliard de euro nu s-a dus pe salariile şi cheltuielile minerilor cum s-a încercat să se acrediteze şi s-au dus chiar campanii pentru acreditarea acestei idei. Aici au fost nişte furturi organizate şi s-a demonstrat cu documente că minciuna a mers până într-acolo, că s-au cărat combine pentru exploatarea cărbunelui cu cisterne. A fost o vacă de muls pentru toţi cei care au gestionat lucrurile aici.(…) Pe deasupra capetelor acestor mineri s-au făcut mari afaceri. Am fi copii să credem că doar cei patru sau cinci care au  fost arestaţi şase luni pentru căpuşarea CNH au furat un miliard de euro. Şpaga a mers până în vârful piramidei, iar unele furturi au fost făcute până în zona securităţii şi sănătăţii în muncă. S-au pierdut vieţi omeneşti, din păcate şi nimeni nu a plătit pentru aceste pagube de un miliard de euro şi nu vor plăti, cred eu”, a declarat Vochiţoiu. Opinia liderului politic coincide perfect cu cea a unui fost angajat al Companiei Huilei, chiar în segmentul aprovizionării. Paul David a lucrat la Compartimentul Aprovizionare din cadrul fostei EM Aninoasa, iar mai apoi, la EM Livezeni-Petroşani şi explică cum s-a ajuns în situaţia de astăzi. „În ultimii 20 de ani, CNH a avut tot timpul parte de directori şi directori generali, care n-au acordat o importanţă mare instituţiei. S-au dat multe tunuri, firmele căpuşă care au gravitat în jurul CNH şi-au umflat conturile. Au venit foarte mulţi bani în perioada în care Valea Jiului a fost zonă defavorizată iar aceşti bani s-au scurs imediat spre conturile firmelor căpuşă. În perioada în care eu eram în sistem, nu se ţinea cont de cât şi cum se achiziţionează materiale, de necesarul lor sau cum sunt utilizate. Aşa intrau cantităţi mari de materiale, cel puţin pe hârtie şi se scoteau banii din CNH”, explică David.