Gura lumii 9.12.2015
Umblă vorba prin târg că aleşii locali dintr-un municipiu important al judeţului nu prea au habar de conţinutul proiectelor pe care le votează. Nu-i de mirare că au devenit un fel de roboţi, care ridică mâna să aprobe fără măcar să clipească o secundă sau să îşi pună vreun semn de întrebare referitor la conţinutul deciziilor. Într-o anumită tabără politică, nici măcar discuţiile premergătoare adunării publice lunare nu sunt ce ar trebui să fie. Pe repede înainte, se bifează ce trebuie să treacă şi ce nu, iar la momentul cu pricina, doar se execută înţelegerea. Dacă ai vrea să le auzi glasul vreodată în timpul şedinţei, nu ai nici o şansă, pentru că trec automat pe silent, bagă nasul în pământ şi ridică mâna la votul favorabil. Aşa se explică cum s-a ajuns, nu o dată, ci de mai multe ori, să fie pusă sub semnul întrebării legalitatea unei hotărâri şi să fie nevoie să înghită toţi în sec şi să repare greşeala.
Nu există în această lume negociatori mai buni decât agenţii locali cu ifose de mari protectori ai legii. Nici cei din municipiul reşedinţă de judeţ nu se abat de la această regulă. Dimineaţa, doi câte doi, se prezintă la verificări pe o stradă arhicunoscută pentru zecile de maşini parcate pe sectorul interzis. Şi să vezi acolo negocieri, mai ceva ca la piaţă, că tot este aproape. În primele minute, stau şi ei puţin umflaţi în pene ca să-şi arate superioritatea. În realitate, asta este doar o faţadă, pentru că ei de fapt aşteaptă oferta cea mai bună, ca să vadă la care închid ochii şi la care scriu procesul verbal. Norocul lor că au de unde alege, pentru că zona respectivă este intens circulată, mai ales în prima parte a zilei şi mulţi sunt cei care mai calcă pe bec din cauza grabei.
