Gura lumii 8.05.2013

Vorbesc gurile rele că o doamnă doctor care taie şi spânzură pe la noi prin judeţ a strâns o mică avere, aşa, să-i ajungă să trăiască liniştită de acum încolo mulţi ani. Cică povestesc cârcotaşii, că duduia respectivă nu se ţinea de glume, iar la fiecare pacient care îi trecea pragul ea îi cerea o sumă fixă, chiar dacă nu îi rezolva problema. Numai că, asta nu o mai interesa pe doctoriţa cu pricina, căci ea avea alte planuri, să călătorească şi să-şi cumpere bijuterii cu banii aceia. Zvonerii susţin că nu conta cât de gravă era problema pacienţilor, tariful era tarif şi nu se putea să te abaţi de la regula doctoriţei. Însă, se pare că tocmai de aici au apărut necazurile pentru ea, căci unii dintre bolnavi erau prea săraci să poată achita preţul de fiecare dată când îi făceau doctoriţei o vizită. Cârcotaşii spun acum că duduia s-a enervat că a fost dată în vileag, şi s-ar putea ca bolnavii să fie nevoiţi să plătească mult mai mult „taxa” la doctor.

Spun cârcotaşii că un şef cu chipiu nu se rezumă doar la îndatoririle de serviciu. Cică omul nostru, povestesc pe la colţuri zvonerii, se ocupă şi cu alte treburi, care nu ţin deloc de meseria pe care o face. Mai nou, susţin gurile rele, şeful cu chipiu de care facem vorbire îşi trimite oamenii de casă pe la diferiţi primari, să le sugereze cine ar trebui să câştige licitaţiile de lucrări de prin comunele judeţului. Cârcotaşii o ţin pe a lor şi spun că lucrurile se pare că funcţionează, deoarece în acest fel şi primarii îşi spun că mai scapă de mâna lungă a legii sau mai ies basma curată prin dosarele în care sunt cercetaţi. Zvonerii povestesc că lucrurile acestea se întâmplă destul de des în ultima vreme cu şeful de care vorbim şi că el, de fapt, ar face jocul altor şefi mai mari, care trag sforile din spate şi-l obligă pe bietul om să-şi pună pielea la bătaie pentru ei. Că de nu, odată-l scot de pe funcţie şi-l trimit la munca de jos.