Gura lumii, 7.12.2012

Spun gurile rele că angajatele unei primării din judeţ şi-au luat lumea-n cap de la o vreme şi sunt tot cu nasul pe sus în timpul programului de lucru. Cică funcţionarele sunt atât de deranjate de întrebările cetăţenilor – din banii cărora, culmea!, sunt plătite – de zici că le-ar fi căutat careva acasă, în miezul nopţii, nu la birou, în timpul serviciului. Una dintre ele, de exemplu, l-a repezit scurt, strigându-i „ia mai lăsaţi-ne în pace!”, pe un bărbat care vroia doar să vadă dacă nişte acte pe care le trimisese primăriei au ajuns, sau nu la departamentul respectiv. Aşa că omul s-a văzut nevoit să plece cu coada între picioare, evident, fără a primi informaţia de care avea nevoie.

Vorbesc cârcotaşii că unora dintre bugetari aşa bine le-au priit zilele libere legale din ultima perioadă, că acum, orice sărbătoare ar fi, ei vor să stea acasă. Printre ei, se numără şi şeful unei instituţii judeţene, care, întâmplător, ieri a fost căutat telefonic la birou, însă n-a fost de găsit, deşi ar mai fi avut vreo patru ore de program. Nu asta a fost de mirare, că doar se ştie cum trudesc mai-marii de la instituţiile publice, ci faptul că secretara s-a arătat foarte uimită de faptul că tocmai într-o sărbătoare aşa mare, cetăţenii cer să vorbească cu şeful. Mai mult, a mai şi ţinut să precizeze că este plecat acasă, că doar e Moş Nicolae(!?).