Gura lumii

Vorbesc gurile rele pe la colțuri că un șe­fuleț va pleca curând de pe postul în care a ajuns doar că s-a plâns și a bătut la prea multe uși. Zvonerii de serviciu susțin că omul a ratat ocazia să arate că e un profesionist, iar acum nu mai are ce să facă, doar să plângă și mai tare. Cârcotașii de ser­viciu povestesc că res­pectivul a ajuns pe acel post pentru că i-a fost cuiva milă de el, nu că ar fi fost el cel mai bun dintre cei buni. Omul se va supăra tare de tot când va realiza că tre­buie să plece de pe fotoliul cu pricina. Însă, asta e viața, nu tot­dea­u­na ne aduce ce ne do­rim. Și, vorba cuiva, fie­care plătește pentru ceea ce face. Se pare că acum a venit vre­mea ca respectivul să și plătească pentru ce a făcut.

Spun cârcotașii prin târg că la o primărie din zonă va fi desființat un departament unde lu­crează o duduie care mai mult lipsește de la birou decât lucrează. Zvo­nerii șușotesc că res­pectiva are în­tot­dea­una ceva de făcut când trebuie să lucreze pentru oamenii care-i plătesc salariul. Duduia noastră se pare că va merge acasă, după ce va fi disponibilizată, chiar dacă și-a făcut prieteni și printre cei aflați în noua con­du­ce­re a instituției. Gurile rele spun că femeia stă mai mult în concediu sau pleacă de la birou la ora 12, dar pentru asta este plătită cu sa­lariu mare. Nimeni nu îi zice nimic, semn că are ceva informații cu care îi șantajează pe unii dintre șefi.