Gura lumii

Război total în vârf de munte între proprietarii unor cocioabe, ce se vor a fi spaţii de cazare pentru turişti, şi administratorii zonei de agrement. Totul a pornit de la un proiect de dezvoltare, iar cei care şi-au ridicat cocioabele şi acum au pretenţia de a fi consideraţi mari patroni, au aflat că nu-şi mai pot extinde şandramaua după bunul plac. Pe terenurile respective, vor fi ridicate restaurante, hoteluri, spaţii de relaxare. Acesta este de fapt şi principalul motiv al războiului. Cei cu cocioabe sunt supăraţi că turiştii îi vor ocoli odată ce vor fi ridicate respectivele obiective. Este şi normal, în condiţiile în care li se percep nişte sume de bani foarte mari pentru vacanţe şi li se oferă în schimb condiţii mizere. Războiul este unul de gherilă, bazat în special pe sabotaje.

Purtătorii de caschetă de la o circă dintr-o localitate cu multe lămpaşe sunt negri de invidie pe colegii lor dintr-o structură soră, cu statut militar. Oftica pe colegii lor nu este pricinuită de lefuri, ori alte avantaje materiale, după cum s-ar putea crede, nu e cazul, ci pentru plusul de imagine de care beneficiază instituţia soră. Iată un exemplu descris cu amănunte de cârcotaşii care au fost martori la o răbufnire a caschetelor. Cu ceva timp în urmă, un angajat de la instituţia soră a avut o reuşită. Omul a făcut totul de unul singur, dar a decis să-şi implice şi „fraţii” ofticoşi de la circă, pentru a împărţi laudele. În schimb, a primit reproşuri de genul: „bine mă, că nu puteai să te faci că nu vezi” sau „trebuia să te bagi tu, ca să ne scoţi din birou pe frigul ăsta”. Sunt doar două dintre reproşurile transmise de angajaţii cu caschetă, ofticoşi pe omul care n-a putut să închidă ochii şi să aibă conştiinţa încărcată pentru tot restul zilelor.