Gura lumii

Se aude prin urbea cu cetate că un mare şef al unei instituţii, care se ocupă de culturalizarea oamenilor, cam uită să-şi plătească anumite facturi. Omul nostru îşi aduce, minte că unele servicii sunt contra cost, cam o dată la trei luni, atunci când porneşte trelevizorul acasă şi… nu vede nimic. Dar asta nu e o problemă majoră pentru directoraşul nostru, pentru că, se pare, are cunoştinţe şi în domeniul electricii, astfel încât cablul tăiat de reprezentanţii societăţii este mufat la loc în doar câteva minute. Şi totul, spun zvonacii, din cauza programului foarte încărcat al directorului, care nu ajunge în timp util la ghişeu.

Mare bătălie mare pentru fotoliul de şef al unei importante firme de stat din judeţ, după ce a început să se zvonească eliberarea postului. Zvonerii de serviciu spun că, aproape în fiecare zi, mai apare câte un doritor, care ar vrea să ajungă şef la compania cu pricina. Cică ultima persoană care râvneşte la postul respectiv este un tip foarte cunoscut în judeţ, dar şi pe plan naţional, deoarece a deţinut de vreo două ori fotolii ministeriale. Problema, vorbesc cârcotaşii, este că omul, dacă tot revine în judeţul de baştină din Capitală. Vrea să ia şi şefia organizaţiei judeţene a partidului din care face parte, nu doar pe cea de director al companiei de care facem vorbire. Mai zic gurile rele că vreo câţiva dintre colegii săi de partid, care vizează şi ei şefia politică, s-au făcut portocalii când au auzit ce vrea fostul şef de Bucureşti.