Gura lumii
Circulă vorba prin târg că noul partid al aşa-zişilor independenţi n-ar sta chiar pe roze, ba chiar, sunt semnale că s-ar cam alege praful de organizaţie. Cică, noii politicieni de conjunctură chiar au crezut că, în urma negocierilor de la centru, ca urmare a sprijinului acordat puterii, o să primească ceva posturi, la nivel local, numai că socoteala de acasă nu s-a potrivit nici cum cu cea din târgul Bucureştiului. Gurile rele spun că o bună parte din cei care s-au înghesuit să intre în noul partid au realizat, abia după ce au făcut pasul, că fondatorii formaţiunii politice nu au avut nevoie decât de banii lor şi să dea bine la număr. În rest, nimic din promisiunile cu privire la doctrina de stânga, statut şi reforme pentru mai binele prostimii. Aşa că, tot gurile rele mai spun că, pe ţeavă este înfiinţarea unui nou partid, care se vrea tot de stânga, dar care, după cum se văd lucrurile, va fi bine împănat cu migranţi „independenţi” din actualul partid născut, după cum se vede, doar ca să prindă câţiva barosani de la centru, oareşce posturi.
Tare s-au mai minunat unii aleşi locali din reşedinţa de judeţ, după ce au aflat cum lucrează funcţionarii din anumite servicii ale primăriei şi cum NU se colectează banii la bugetul local. Unui şef de departament i s-a atras atenţia că deja, în reşedinţa de judeţ, sunt foarte multe terase, unele montate până în mijlocul trotuarelor, iar altele, în locuri în care nu au cum să primească autorizaţie de funcţionare. Apoi, se vede cu ochiul liber că patronii măresc, de la an la an, suprafaţa teraselor, dar plătesc o chirie modică, pentru o suprafaţă infimă din domeniul public, pentru că nu-i mai verifică nimeni. Dozat cu un tupeu maxim şi bazat pe faptul că funcţionar public fiind, nu-l poate da nimeni afară, specialistul atenţionat îi dădu cu tifla alesului local, adică, l-a făcut prost, că nu ştie cum merg treburile. Aşa a aflat, cu stupoare, o grămadă de lume, că taxa pentru chirie se stabileşte abia după ce se face terasa. Adică, domeniul public e la cheremul patronilor, şi prin urmare, nu primăria este cea care decide cât spaţiu este disponibil şi unde se pot monta terasele. Şi dacă patronul lasă lucrările la o terasă neterminate, că doar nu o fi mare lucru că nu are o balustradă sau o şipcă pe nu ştiu unde, atunci, în viziunea funcţionarului specialist, nu plăteşte chirie. Că doar singur a spus că taxa se stabileşte abia după ce e gata terasa.
