Gura lumii 23.12.2011

Vorbeşte lumea prin municipiul cu castel că un profesor care a făcut tam-tam în presă în urmă cu ceva timp, iritat fiind de comportamentul necivilizat al unui părinte, n-ar fi nici el chiar uşă de biserică. Vorbesc cârcotaşii de prin curtea şcolii că, în ultima vreme, dascălul cu pricina este extrem de irascibil, iar săracii copii nu mai ştiu care, încotro s-o apuce atunci când încep urletele şi injuriile. Şi nu numai atât, dar cârcotaşii spun că uneori, profesorul  mai şi urechiază pe câte-o loază de elev. Asta mai că n-ar fi nimic, dar sunt unii care susţin şi că acesta nu e singurul obicei prost al dascălului, ci mai are două vicii de care nu poate uita nici măcar în timpul orelor de curs. Zic şcolerii, dar noi nu băgăm mâna în foc că într-adevăr aşa se întâmplă, că deseori, proful cu pricina  mai trage o duşcă la repezeală şi mai aprinde câte o ţigară în şcoală, nepăsându-i de faptul că este văzut de elevi.

Gurile rele dintr-un municipiu cu lămpaşe vorbesc că şeful peste oamenii legii din localitate nu mai conteneşte cu abuzurile asupra angajaţilor săi. Deci nu-i o noutate că respectivul îi face cu ou şi cu oţet pe subalterni, dar se zvoneşte că în ultima vreme, îşi bagă nasul puternic în anchetele lor, pe care  uneori, ajunge să le compromită, obligându-i pe subordonaţi să acopere unele persoane. Şi pentru că interesul poartă fesul şi şeful ştie că se poate folosi după bunul său plac de puterile pe care le are în instituţia pe care o conduce, acesta câştigă din două părţi deodată, pe de-o parte scăpându-i pe unii de necaz, contracost, evident, şi pe de altă parte, ieşind basma curată, întrucât nu intervine decât în anchetele altora, dezinteresat fiind de problemele pe care le poate crea angajaţilor săi.