Gura lumii 21.06.2011

Cică-i mare fierbere şi supărare şi mai mare prin taberele politice ale unor candidaţi la o mare primărie din judeţ. Motivul supărării este acela că oricât s-ar strădui aspiranţii la fotoliul de primar al urbei respective să-i dea în cap celui care tronează acum pe el, oricât îl arată ei cu degetul la lume, oricât încearcă să-l scoată de nebun, spre marea lor disperare, văd că acesta nu scade deloc în sondaje, ci dimpotrivă, parcă tot creşte. Şi culmea este că personajul respectiv, o bună perioadă de timp, n-a mai prea făcut multe lucruri în oraşul pe care-l păstoreşte, în afară de faptul că s-a tot războit cu cei care i-au tras covorul de sub picioare. Dar adversarii acestuia au început să dea în clocot când au văzut că în ultima vreme, primarul pe care vor să-l învingă la alegerile de anul viitor s-a apucat din nou de gospodărirea oraşului. Este drept, nu sunt lucrări de anvergură, sunt mai mărunte, dar destul de multe ca să schimbe în bine faţa municipiului şi să-i aducă voturile cetăţenilor.

Cei care citesc aceste rânduri ştiu deja că în toate localităţile judeţului, de la oraşul de reşedinţă, până la cea mai micuţă comună, este vremea serbărilor şi a distracţiei. Nu există, practic, municipiu şi oraş care să nu organizeze asemenea manifestări. De o vreme încoace, după cei de la oraşe, s-au luat şi cei de la sate, aşa că acum, aproape fiecare comunitate rurală îşi are ziua ei de sărbătoare. Lucrul acesta nu-i rău, trebuie oamenii să se mai şi distreze, să uite de necazuri. Iar cei aflaţi la conducerea obştilor profită din plin de aceste serbări. Că, vorba aceea, ce-i trebuie norodului? Pâine şi circ! Cum pâine nu prea au cum să le dea oamenilor, cei aflaţi în fruntea bucatelor le asigură circul. Aceasta pe de-o parte. Iar pe de altă parte, toată această distracţie costă, trebuie plătită cu bani din visteria primăriei. Şi aici este gheşeftul. Cică din sumele care se decontează oficial pentru organizarea acestor serbări, o parte destul de consistentă – după cum este visteria localităţii de plină şi primarul de îndrăzneţ – ajunge îm buzunarul edililor şi în puşculiţa partidului. Aşa vorbesc, cel puţin, surse care se dau bine informate. Dar nu-i nimeni obligat să le şi creadă.