Gura lumii, 17.01.2012

Numeroasele lecţii încasate de la viaţă, care l-au urcat pe valul popularităţii,  dar l-au şi băgat niţel la zdup, nu i-au prea intrat la cap unui cunoscut personaj din municipiul cu cetate. Cică, aflat în rol de suporter al unei echipe dintr-un campionat de amatori, respectivul s-a manifestat fără dram de sportivitate la adresa adversarilor, dar la final, era cât pe ce să primească răsplata pentru lipsa sa de fair-play.  Astfel, la scorul de 3-0 pentru favoriţii săi, suporterul lipsit de eleganţă i-a ironizat cu un limbaj super-colorat pe cei conduşi, strigându-le „opriţi măcelul!!!” sau „ca voi joacă şi soacră-mea” şi alte chestii din arsenalul peluzelor. Spre final, meciul s-a încins şi a devenit echilibrat, iar la 3-2, suporterul cu pricina a tremurat din toate încheieturile, de teamă ca echipa sa favorită să nu fie egalată.

La fel cum pentru oricine şi orice există un preţ pentru a putea fi cumpărat, tot aşa există şi anumite limite minime, la care unele persoane consideră sub valoarea şi demnitatea lor lucreze. Într-o astfel de situaţie delicată, de a accepta sau nu neajunsurile sărăciei, au ajuns antrenorul şi managerul unui club de tradiţie din sudul judeţului. Pentru că situaţia e încă la nivel de tatonări şi mesaje indirecte, cei doi au dat sfoară-n ţară că vor părăsi echipa, înainte de startul returului, dacă nu li se asigură condiţiile cerute pentru desfăşurarea activităţii. Pretenţiile antrenorului se referă la achiziţionarea a minimum cinci jucători şi la achitarea propriului salariu, în vreme ce managerul vrea plătirea salariilor jucătorilor şi linişte financiară la echipă. Rămâne de văzut dacă manevrele celor doi vor avea succes, însă se ştie, pe de altă parte, că o probă de caracter şi fidelitate o reprezintă şi rămânerea alături de echipă şi la greu, nu numai la bine.