Gura lumii, 16.05.2018

Unii oameni sunt în stare să spună că negrul e alb şi invers. Nici în ruptul capului nu vor să recunoască adevărul crud pe care li-l pui sub nas. Aşa or fi îndatoririle pe care le au în fişa postului, spune cineva care a trecut printr-o păţanie neverosimilă. Probabil, trebuie cu orice preţ să apere interesele firmei la care sunt angajaţi, a concluzionat omul. S-a întâmplat să cumpere un produs recomandat ca fiind „proaspăt” de la un market branduit cu albastru. Doar că, ce să vezi, prospeţimea avea duhoare de mortăciune. Cu nările ofilite şi indignat foc, omul nostru a mers în locul cu pricina şi le-a dat comercianţilor cu produsul pe la nas. Degeaba, lor le mirosea a condimente. Abia când le-a spus clientul că le găseşte un ac de cojoc, simţurile le-au revenit. Dar, se întreabă omul nostru, ce s-a întâmplat cu celelalte produse care au fost vândute şi care sigur nu aveau aromă de condimente?

Spun cârcotaşii că un edil şef din judeţ stă în permanenţă cu gândul la pompieri. Asta, pentru că, a fost ameninţat, fără perdea, de un individ certat cu legea, că îi va da foc la casă. Nu-i pentru prima dată când primeşte ameninţări. Până acum au curs râuri întregi cu spume de ameninţări şi sudălmi la adresa lui. Aproape că se obişnuise. Însă, de data asta, lucrurile par a fi serioase. Individul este hotărât să-i dea foc la casă şi nici nu ascunde această intenţie. Piromanul s-a supărat din cauză că a fost pus să plătească pentru greşelile lui. Şi, acest lucru nu încape în mintea lui îngustă de interlop obişnuit să fie „iertat” de toată lumea, inclusiv de cei care trebuie să aplice legea.