Gura lumii, 13.01.2017

Într-o instituţie care se ocupă cu tratarea suferinţelor oamenilor, aflată într-o comună de la graniţa judeţului, anul nou a venit cu schimbări prin birouri. Pe coridoare şi pe la colţuri se vorbeşte că în clădirile aflate pe malul Mureşului a răsărit un birou, ocupat de un individ pe un post nou de conducere. Şi cum unui directoraş nu îi stă bine fără secretară, s-a inventat şi o poziţie de subaltern. Cât de utile sunt în noua organigramă cele două posturi nu ştie nimeni, dar zvonacii şuşotesc că atât şeful cât şi subalterna au orientarea politică expres cerută pentru aceste funcţii.

Cu destule probleme încă de pe vremea anotimpului când soarele încălzea atmosfera, un conducător al unui club dintr-un sport cu mingea mică a căzut pradă şi aşa zisei bunăvoinţe a prietenilor. Cu lipsă mare de efectiv, cel care a ţinut de bine, de rău, ani de zile pe banii săi echipa din capitala judeţului, a cerut ajutor de la un prieten. Acesta nu a zis nu, dar l-a ajutat cu ce avea mai puţin valoros prin ograda sa. Astfel că eroul nostru a dat ceva bănuţi pe două practicante ale sportului respectiv, dar acestea nu l-au ajutat cu mai nimic. Mai mult, când i-a fost omului nostru mai greu, l-au lăsat cu ochii în soare şi s-au dus de unde au venit. Vorbesc gurile rele că, supărat nevoie mare, conducătorul cu pricina s-a jurat că nu mai cere ajutor de la prieteni, ci mai bine de la duşmani.