Un tun de zeci de mii de euro se pregăteşte pe meleagurile străbătute de Jiu, iar cel care pune în aplicare toată afacerea este un şef de instituţie culturală, de unde nimeni nu s-ar gândi că pot ieşi atâţia bani. Totul se desfăşoară după următorul scenariu: şeful, sau mai bine spun şefa, a anunţat că a luat decizia să aducă un artist renumit pentru reluarea unui spectacol. Respectivul, personaj premiat şi cu talent recunoscut, nu vine pe mărunţiş, ci pe sume colosale, cel puţin, aşa apare în scripte. Totuşi, cârcotaşii spun că onorariul lui nu este chiar exagerat de mare şi diferenţa dintre suma achitată lui şi cea reală trecută în hârtii intră în buzunarul coniţei. La fel a fost şi în urmă cu ceva timp, când artistul a ajuns în zona dintre Jii, iar pentru vreo cinci reprezentaţii, a încasat aproape trei miliarde de lei vechi. Cam scumpicel, dacă ne-am raporta chiar şi la centrele culturale mari din ţară, însă dacă atunci n-a bătut la ochi, de ce ar fi acum diferit, şi-a spus şefa. Poate că totuşi, până la urmă, cuiva îi va mirosi frauda şi va hotărî că este timpul să o ia la bani mărunţi.
Şeful unei instituţii care lucrează cu artişti, sau cel puţin, aşa ar trebui, chiar dacă în realitate, în instituţia respectivă se vând suzete şi ocazional, mai cântă câte un trubadur necunoscut, s-a supărat foarte tare când a aflat că din propria ogradă au ieşit nişte acte contabile incriminatoare pentru el. Domniţa, că despre o ea este vorba, e neagră de furie, nu neapărat pentru că documentele au ajuns şi pe la presă, ci pentru că nu ştie cum au ajuns acele acte din sertarul ei, în mâna tuturor. Astfel, a anunţat, spun cârcotaşii, că va oferi o recompensă financiară pentru oricine îi va da un indiciu cu privire la parcursul documentelor incriminatoare, dar mai ales, cine este cel care le-a dat organelor de cercetare penală. Suma acordată de către director nu este de neglijat, cu ea putându-se cumpăra cu uşurinţă o maşină la mâna a doua, e drept, mai rablagită, că e criză.
Dan Bobouțanu și-a depus ieri candidatura pentru un nou mandat de primar al municipiului Hunedoara.…
Vorbesc cârcotașii că o duduie de la o primărie continuă să facă afaceri pe banii…
View Comments
Majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană, dar şi China şi Rusia, au redus cantitatea de lemn destinată exploatării pentru protejarea fondului forestier propriu. România a rămas un "paradis verde" pentru firmele străine, scrie Jurnalul National.
Din pricina înăspririi competiţiei pe piaţa de profil nu au întârziat să apară înţelegeri, neprofitabile pentru statul român, neprofitabile pentru resursele naturale ameninţate, între principalii actori pe piaţa exploatării lemnului. Termita austriacă şi cea chinezească îşi împart, ca invadatorii teritoriile cucerite, pădurile româneşti. Da, chinezii sunt foarte activi şi lacomi, deşi nu-i vezi cu toporul în cârcă prin pădure, mănâncă enorm de mult lemn. Milioane de metri cubi! Industria lor are nevoie infinită de materie primă. La ei acasă nu mai au voie să taie, posibila criză de apă cu care se va confrunta ţara pe termen lung a făcut ca autorităţile chineze să conceapă un plan de investiţii la nivel mondial. Acesta vizează achiziţionarea şi modernizarea unor fabrici de celuloză în ţări ce deţin fonduri forestiere semnificative. Cunoscând faptul că în ţara noastră se taie fără milă şi iraţional, în cea de a doua jumătate a anului 2010, firmele cu capital chinez şi-au creat rapid reţele de exploatare de masă lemnoasă. Operatorii din industria românească a lemnului au sesizat anul trecut Preşedinţia şi Guvernul despre pofta nestăvilită de resurse a străinilor, care pune în pericol interesele economice naţionale.
O primă mişcare a fost achiziţionarea, de către Avic International Holding Corporation, firmă cu capital chinez, a pachetului majoritar de acţiuni la SC Someş SA din Dej, producător de celuloză, controlată anterior de grupul de firme Serviciile Comerciale Române, Piatra-Neamţ. Conform planului de afaceri, firma chineză se obligă, până în 2014, să investească 350 de milioane de euro în retehnologizarea şi mărirea capacităţii de producţie a liniei de celuloză şi hârtie, până la 550 de mii de tone pe an. Hai să traducem cantitatea de celuloză în… materie primă.
O asemenea producţie va genera, anual, un consum de 2,5-3 milioane de metri cubi de masă lemnoasă, în special răşinoase. Dacă la aceasta se adaugă cel actual, de 3,5 milioane de metri cubi, rezultă, pe termen foarte scurt, un necesar de 6-6,5 milioane de metri cubi de lemn anual, pentru procesarea în produse finite, semifinite, respectiv, celuloză şi hârtie. Un asemenea consum va duce, inevitabil, la creşterea presiunii asupra exploatării fondului forestier. În mod real, România poate asigura maximum 5,7 milioane de metri cubi de răşinoase anual, diferenţa urmând a fi asigurată prin ridicarea volumului de lemn exploatat, ceea ce, bineînţeles, contravine regulilor de gospodărire durabilă a fondului forestier. Dar la dracu’ cu regulile când profitul o cere!
Armistiţiu între marii profitori
În acest moment, piaţa prelucrării lemnului din România, în special cea a răşinoaselor, este stăpânită de firmele austriece: Holzindustrie Schweighofer SRL; Kronospan Sepal SA Sebeş; Egger Romania SRL Rădăuţi; Kronospan Sepal SRL Braşov.
Deţinătorul primului loc în acest top, SC Holzindustrie Schweighofer SRL din Sebeş, cunoscând puterea financiară a investitorilor chinezi şi simţindu-şi ameninţată poziţia, a propus, potrivit surselor noastre, un acord tacit între cele două părţi. Astfel, în cadrul unor întâlniri, cei în cauză au stabilit împărţirea sferelor de influenţă asupra resurselor forestiere din România. În acest fel se poate păstra sub control preţul lemnului. Sub controlul lor.
Chiar şi cu acest "gentleman agreement" încheiat, austriecii încearcă să îşi asigure partea leului. Având vechime în afaceri cu statul român şi ştiind cum merg treburile pe aici, până încep să se mişte şi chinezii, reprezentanţi ai SC Holzindustrie Schweighofer SRL au contactat, după ştiinţa noastră, reprezentanţi ai Ministerului Mediului, mai exact, Cristian Apostol, secretar de stat pentru silvicultură şi ai Regiei Naţionale a Pădurilor, Şandor Balogh, director general adjunct al RNP, şi Sabin Bratu, director al Direcţiei Comerciale a RNP. Scopul întâlnirilor? Urgentarea soluţionării favorabile a unei solicitări a firmei.
Uite ce ar trebui să aprobe Ministerul Mediului şi Pădurilor împreună cu Regia Naţională a Pădurilor.
1. Modificarea cadrului legislativ în vigoare în vederea diminuării vârstei minime de recoltare a masei lemnoase din fondul forestier.
2. Utilizarea, pe întregul teritoriu al României, a sistemului austriac de măsurare a volumelor de masă lemnoasă. Folosirea acestui sistem a adus pierderi (estimate de sursele noastre) de peste 10 milioane de lei pe an bugetului RNP. Asta pentru că, deşi sistemul nu este încă omologat în ţara noastră, firma austriacă îl foloseşte la calculul lemnului tăiat din exploatările contractate direct de la Regie.
Noi în domeniu, reprezentanţii Avic International aplică tactica cu care au început şi "partenerii" lor austrieci, oferind agenţilor economici autohtoni preţuri mai mari pentru cantităţile de lemn pe care le achiziţionează de la aceştia, indiferent de calitatea acestuia. De asemenea, încearcă să penetreze cercurile persoanelor cu influenţă, la nivel local, în împărţirea fondurilor forestiere destinate exploatării. Aşa cum ştim năravurile balcanice, e de aşteptat să pătrundă cu succes în cercurile foarte primitoare. În împrejurările astea, e de aşteptat ca, pe viitor, licitaţiile pentru vânzarea masei lemnoase organizate de Direcţiile Silvice să aibă câştigătorul decis chiar înainte de organizarea acestora.
Lăcomia chinezească pune în pericol industria autohtonă
La începutul anului trecut, federaţiile patronale şi profesional reprezentative pe plan naţional, în numele operatorilor economici din industria prelucrării lemnului, sesizau cele mai înalte instituţii ale statului cu privire la apariţia unei noi specii de termită care devastează pădurile româneşti. Este vorba despre aşa-numita termită chinezească, temută pe plan mondial pentru pofta ei de mâncare insaţiabilă. Iată textul sesizării:
"În ultima perioadă, atât producătorii din industria primară de prelucrare a lemnului, cât şi cei din industria mobilei ne-au sesizat o creştere îngrijorătoare a exportului de buşteni din lemn pentru industrializare, către China, ceea ce îngreunează aprovizionarea cu materii prime a industriei autohtone a produselor semifinite şi finite din lemn, fiind în contradicţie cu strategia de valorifiare superioară a resursei interne de lemn prin produse prelucrate, în special mobilă.
Astfel, în primele 9 luni ale anului 2010, din datele statistice oficiale rezultă un export de buşteni pentru industrializare către China în valoare de 13.625,720 mii faţă de valoarea de 4.291,908 mii înregistrată în aceeaşi perioadă a anului 2009, reprezentând o creştere de 3,17 ori. Operatorii economici, foarte îngrijoraţi, ne-au sesizat că, în ultimele săptămâni, fenomenul a luat o amploare deosebită, toate containerele care aduc produse din China se returnează încărcate cu buşteni, în special de răşinoase. De asemenea suntem informaţi că ţări învecinate cu însemnate cantităţi de resurse lemnoase au interzis exportul de buşteni (ex. Ucraina), iar Federaţia Rusă a introdus o taxă vamală de 25% pentru exportul buştenilor.
Această conjunctură zonală determină o presiune suplimentară asupra resursei de materie primă lemnoasă pentru toţi operatorii economici din industria lemnului şi influenţează atât creşterea preţului materiei prime lemnoase, precum şi reducerea activităţii unor operatori economici din domeniu, cu implicaţii nefavorabile şi asupra forţei de muncă. Având în vedere creşterea exagerată a exportului de buşteni din ultima perioadă, în China, cu efecte dezastruoase asupra industriei de prelucrare a lemnului şi a industriei mobilei, vă rugăm să dispuneţi analiza celor prezentate mai sus în scopul instituirii unor proceduri riguroase de control a provenienţei legale a masei lemnoase şi măsuri de descurajare a exportului de material lemnos în stare brută, neprelucrată.
Apreciind că situaţia reprezintă o problemă foarte importantă pentru industria de profil din România, industrie care contribuie semnificativ la evoluţia economiei româneşti, vă rugăm să soluţionaţi de urgenţă intervenţia noastră împreună cu Comisia Europeană." Sesizarea a fost trimisă Preşedinţiei, Guvernului, ministerelor cu atribuţii în domeniu. Ea este semnată în numele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă şi al Asociaţiei Forestierilor din România de preşedinţii Aurică Sereny şi Ioan Sbera.
SURSA: Jurnalul National