Exponatul lunii de la muzeul devean s-a mutat on-line
Proiectul Exponatul Lunii, al Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, prin care s-a urmărit promovarea constantă a patrimoniului istoric diversificat deţinut de instituţia noastră, se mută on-line.
Astfel, vă propunem să descoperiţi în continuare, virtual, la propunerea şi prin descrierile oferite de specialiştii noştri, povestea diferitelor artefacte aflate în colecţiile muzeului din Deva.
Pentru luna aprilie 2020, aducem în atenţia publicului STATUIA ZEIŢEI HYGIEIA DIN CAPITALA DACIEI ROMANE
„Grija pentru sănătate, asigurată prin magie, religie şi, mai târziu, medicină, este o constantă a umanităţii. Şamani şi vraci, sacerdoţi înzestraţi şi medici erudiţi, toţi îşi puneau credinţa şi cunoştinţele în slujba sănătăţii omului. Medicina, iniţial empirică, a evoluat spre o ştiinţă complexă, cu subdomenii specializate, aflată într-un progres continuu.
În lumea romană, zeul medicinei era Aesculapius, ale cărui origini trebuie căutate în mitologia greacă, unde îl întâlnim pe Asklepios, fiul zeului Apollo şi al muritoarei Coronis. Moştenind de la tată calităţi salutifere şi taumaturgice, acesta şi le perfecţionează sub îndrumarea centaurului Chiron.
Alături de Aesculapius o găsim extrem de frecvent pe Hygieia, una din fiicele sale, însărcinată cu prevenirea bolilor şi menţinerea sănătăţii. Împreună cu cei doi apare uneori şi Telesphorus, fiu al zeului, care întruchipează perioada de recuperare din boală. Templele dedicate acestor divinităţi erau adesea locuri în care se practica şi medicina.
Exponatul lunii aprilie este o statuie care o înfăţişează pe Hygieia. Artefactul face parte din fondul vechi al muzeului devean (nr. inv. 197), fiind achiziţionată în anul 1887 de către Societatea de Istorie şi Arheologie a Comitatului Hunedoara, de la notarul public Bernath din Haţeg. Nu este nici o urmă de îndoială, însă, că piesa provine din ruinele Sarmizegetusei romane.
Sculptată în marmură de Bucova, statuia are o înălţime totală păstrată de 143 cm, lipsindu-i însă capul, braţul drept şi palma stângă. Zeiţa este îmbrăcată convenţional, în chiton (rochie) lung, legat sub sâni cu un cordon, peste care este aşezat un himation (mantie). Elaborarea modelajului veşmintelor, a cutelor, care, cel puţin la nivelul bustului, are un aspect vădit geometrizat, indică faptul că avem de-a face cu un produs al unui atelier local care a activat în perioada antonină târzie.
Pe postament este gravată inscripţia: Aesc(ulapio) et Hygiae / P(ublius) Ael(ius) Theimes [trad: Lui Aesculapius şi Hygiei, Publius Aelius Theimes (a dedicat această statuie)]. Dedicantul, al cărui nume îi trădează originea palmyreană, este cunoscut şi din alte epigrafe sarmizegetusane, fiind un veteran longeviv, care ajunge la un moment dat să ocupe funcţia de duumvir al Coloniei Dacica Sarmizegetusa.
Judecând după perioada când a activat Publius Aelius Theimes, dar şi a detaliilor sculpturale, monumentul poate fi datat cel mai devreme la finele secolului al II-lea sau chiar la începutul următorului”. (Dr. Oana Cornelia Tutilă, Secţia de Arheologie Deva a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane)
Vizitaţi pagina noastră de Facebook https://www.facebook.com/MCDRDeva/ şi site-ul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane www.mcdr.ro.
