ComunitatePolitica si administratie

Din fericire, pădurile virgine nu au dispărut din ţară şi nici din judeţ

Adriana Năstase

Dacă în ţări precum Anglia, Franţa, Ger­mania şi Danemarca pădurile virgine au dispărut în totalitate sau mai sunt insuliţe mici, răzleţe, situaţia din acest punct de ve­dere în ţara noastră este cu totul alta.

Incluse în arii protejate
Astfel, cei de la Direcţia Silvică Hunedoara informează că suprafeţe mai întinse s-au con­servat în ţările scandinave (îndeosebi în Suedia şi Finlanda) şi în zona siberiană a Rusiei. În vecinătatea noastră ele s-au mai păs­trat în Slovacia, Polonia şi Slovenia.
Direcţia Silvică Hunedoara are în ad­mi­nistrare o suprafaţă de 1.474 ha de păduri na­turale, foarte puţin modificate de om, care adă­postesc o floră valoroasă şi o faună bo­gată, denumite şi păduri cvasivirgine. Majo­ri­tatea acestor păduri sunt incluse în arii prote­jate şi formează nouă trupuri de pădure dis­persate în zonele montane din patru ocoa­le silvice: Grădişte, Pui, Retezat şi Geoagiu. În pădurile cvasivirgine sunt excluse exploatările de masă lemnoasă sau recoltarea altor pro­duse ale pădurii, scopul managementului fo­res­tier fiind acela de conservare a excep­ţio­nalei biodiversităţi generate şi întreţinute de aceste păduri.

Cum recunoaştem o pădure virgină/cvasivirgină?
„În primul rând, putem observa în pădure o mare diversitate de structuri şi peisaje: pe suprafeţe relativ mici întâlnim când un pâlc de arbori bătrâni, unii încă viguroşi dar alţii în curs de uscare sau chiar uscaţi, când un luminiş în care abia se ridică o nouă generaţie de arbori, când un grup de arbori maturi. Pă­durea apare ca un covor pestriţ în care, din loc în loc se schimbă înfăţişarea stratului de ar­bori şi, odată cu aceasta şi celelalte po­pulaţii care trăiesc împreună cu arborii – ar­buşti, ierburi, muşchi, licheni, ciuperci, insec­te, păsări, mamifere”, susţin reprezentanţii Direcţiei Silvice Hunedoara.
„O altă caracteristică importantă a pădurii virgine este şi prezenţa, pretutindeni, a lem­nului mort, fie din arborii uscaţi care încă mai sunt în picioare, fie, mai ales, din trunchiurile căzute, aflate în diferite stadii de des­com­punere. Şi acest lemn mort este loc de viaţă pentru numeroase populaţii de insecte, ciu­perci, muşchi. Sau, mai simplu, aşa cum sunt descrise în literatură: “păduri întinse şi întu­necoase, nestrăbătute încă de pas omenesc, cu arbori voinici, cât lumea de bătrâni, ce mor de bătrâneţe ori în lupta cu furtunile”, se arată într-o prezentare a Direcţiei SIlvice Hunedoara.

Baza legală, doar din 2012
La nivel naţional, istoria protecţiei pădurilor virgine/cvasivirgine a început recent, în pe­rioada 2002-2004 cu un proiect de cercetare denumit “Inventarierea şi strategia gestionării durabile şi protejării pădurilor virgine din Ro­mânia”. Baza legală pentru protejarea pă­durilor virgine/cvasivirgine din România a fost pusă de abia în anul 2012, când a apărut primul act legislativ prin care se stabileau criteriile de identificare şi măsurile de con­servare. În anul 2016 a apărut Catalogul Naţio­nal al pădurilor virgine şi cvasivirgine, publicat pe pagina de internet a Ministerului Apelor şi Pădurilor şi actualizat ori de câte ori sunt identificate noi suprafeţe de păduri virgine/cvasivirgine. Astfel, dacă în anul 2016, în prima ediţie a Catalogului, în judetul Hunedoara erau înscrise 639 ha păduri virgine/cvasivirgine, până în acest an suprafaţa lor a crescut la 4.421 ha, judeţul nostru ocupând un onorant loc 2 în ţară, după judeţul Caraş-Severin.
Direcţiei Silvice Hunedoara îi revine obli­gaţia legală şi morală de a le ocroti şi trans­mite generaţiilor viitoare, întrucât pădurile vir­gine/cvasivirgine reprezintă un patrimoniu natural de excepţie, de importanţă naţională, europeană şi chiar mondială.

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura