ActualitateFlash

Din cauză că reparaţiile capitale ale SJU Deva trenează din lipsă de fonduri. Pacienţii spitalului judeţean sunt trimişi la alte spitale, pentru că nu sunt locuri suficiente aici

Sorina Popa

Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a declarat în repetate rânduri că trebuie finalizate reabili­tă­rile spitalelor din ţară. Lucru extrem de important, mai ales acum, când ne confruntăm cu pandemia de coronavirus.

Proiectul este derulat prin DSP
Proiectul de reparaţii capitale a Spitalului Ju­de­ţean de Urgenţă Deva a demarat în anul 2009 şi nici până acum nu e gata. Motivul? Finanţarea proastă, cu ţârâita. În aceste condiţii, con­struc­torul a fost nevoit să se adapteze situaţiilor ivite pe parcursul lucrărilor. Una peste alta, să spunem că în prezent avem executat 81 la sută din proiectul de reparaţii capitale a unităţii medicale devene, cea mai mare din judeţ.
Constructorul poate finaliza întreaga lucrare în doi ani, cu condiţia să primească şi finanţarea ne­cesară de la Ministerul Sănătăţii. Reamintim că investiţia este finanţată de Ministerul Sănătăţii, prin Direcţia de Sănătate Publică Hunedoara.
Managerul spitalului devean, medicul Emil Stoica, a declarat pentru MESAGERUL HUNEDO­REAN că în prezent, mai multe secţii sunt comprimate, după ce partea veche a unităţii este în faza de reabilitare.
„Funcţionăm foarte greu aici. Pe lângă faptul că e nevoie de spaţiu între bolnavi, din cauza pan­demiei, nu avem suficiente locuri în mai multe sec­ţii. Am mutat din partea veche a spitalului secţii, ele funcţionează îngrămădite, că nu avem spaţiu. De exemplu, Secţiile ORL, Urologie şi Chirurgie sunt la 25 la sută din capacitate. Unii pacienţi sunt trimişi la spitale în Timişoara, nu că nu putem să-i tratăm la noi, ci pentru că nu avem paturi suficiente. Spitalul vechi este în lucru, tot. Dacă vin banii, atunci situaţia va fi cu totul alta. Pentru că se pot termina secţiile şi ne putem muta, rând pe rând, în spaţiul nou, reabilitat, modernizat”, a declarat doctorul Emil Stoica, managerul spitalului judeţean.

Secţiile corpul vechi sunt aproape terminate
Dacă ministerul de resort ar fi repartizat banii conform contractului, nu am fi ajuns aici. Însă, aşa cum MESAGERUL HUNEDOREAN a relatat, unii func­ţionari din Ministerul Sănătăţii, nu se ştie din ce motiv, au tăiat din fondurile destinate spitalului de­vean. Ce să îi intereseze pe ei că părinţii au protestat că nu au condiţii normale de internare în vechea Secţie de Pediatrie? Sau că pe secţiile vechi e plin de gândaci. Funcţionari care nu vin pe teren să vadă cu ochii lor ce s-a făcut şi ce mai trebuie să se facă, decid soarta noastră. Să sperăm că mi­nistrul Vlad Voiculescu nu va mai tolera asemenea practici în ministerul său.
Revenind la situaţia lucrărilor de reabilitare şi mo­dernizare din spital, trebuie să spunem că 95 la sută din spitalul vechi este reabilitat. Noua Pediatrie este parţial finalizată, la fel Secţia de Chirurgie Generală şi Ortopedia. Sunt gata Secţia de Chirurgie Plastică, Neonatologie, Obstretică şi Ginecologie şi Farmacia.
În plus, Consiliul Judeţean Hunedoara finanţea­ză noul compartiment de incendiu aici, în valaore de 185.000 de lei. Iar Ministerul Sănătăţii mai are res­tanţe de două milioane de lei pentru lucrările executate.
Din calculele efectuate de constructor, mai este nevoie de 26 de milioane de lei pentru ca anul viitor să fie finalizată întreaga investiţie şi judeţul nos­tru să aibă, după mulţi ani, un spital ca în Occi­dent. Pentru că, spun specialiştii, când va fi gata, unitatea sanitară va fi una din cele mai moderne, având dotări de ultimă generaţie.

Direcţia de Sănătate aşteaptă bugetul
Contactat, Sebastian Mezei, directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara, a pre­cizat că se aşteaptă banii de la minister.
„Am transmis Ministerului Sănătăţii, tot nece­sarul, aşa cum ni l-a dat constructorul, pentru ca lucrările de reparaţii capitale la spitalul din Deva să se finalizate în 2022. Este o investiţie care se derulează prin DSP. Bugetul de stat a fost adoptat, aşteptăm să primim bugetul pentru acest an şi să continuăm lucrările de reabilitare a Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva”.
Cum arătam, Proiectul de Reparaţii Capitale a Spitalului de Urgenţă Deva demarat în anul 2009, pe sistem de finanţare multianual. Iniţial, suma totală a fost stabilită la 1.000 de miliarde de lei vechi.

5 comentarii la „Din cauză că reparaţiile capitale ale SJU Deva trenează din lipsă de fonduri. Pacienţii spitalului judeţean sunt trimişi la alte spitale, pentru că nu sunt locuri suficiente aici

  • Da, foarte trist! Si, evident, fara nicio legatura cu persoane eterne in conducerea DSP si „amicii” lor din firmele de constructii – aceleasi si astea, in mai toate proiectele. Sau, cumva, de aici sa fie impartasita tristetea?

  • Uite, din cauza asta sunt pacientii ‘trimisi” in alta parte:

    TĂCEREA CARE UCIDE: Spitalul Județean de Urgență Deva – eșecul previzibil al unei mizerii ascunse
    8 aprilie 2020 Volodia Macovei 28 comentarii corupție, esec, legea tacerii, spaga, Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva
    Spitalul Județean de Urgență (SJU) din Deva este acum sub conducere militară. Pentru că alt fel de a ține sub control această instituție sanitară nu s-a găsit și era periculoasă încă o încercare de conducere civilă în ditamai focarul epidemic de COVID-19. Adevăruri nemiloase, despre corupție și nepăsare, stau în spatele eșecului unui spital de cumetrie de care fuge orice om întreg la minte, care ține la sănătatea lui.

    Omerta pe motiv de șpagă deasă și relaș
    S-a ajuns la acest moment de criză, care a cerut intervenție militară, nu numai ca rezultat a două momente proaspete: managementul prost al ultimei șefe de spital puse de CJ Hunedoara și mișcarea „rezist” a sindicaliștilor la încercările noii conduceri, pusă de prefect, de a gestiona haosul deja creat. Nici vorbă.

    S-a ajuns la situația de acum și la nenorocirea din SJU printr-un proces îndelungat de prost management impus, în ultimii ani, de conducerea pesedistă a județului, cea care are în subordine spitalul, dar și prin „politica de cadre” veche de foarte mulți ani, o politică care a transformat parte mare din personalul SJU într-o gașcă cu reguli demne de omerta siciliană, o gașcă apărându-și „drepturile” la șpagă și muncă la liber.

    Iată că nici acum, când a ajuns cuțitul la os, când oameni sunt amenințați cu moartea pentru că în cloaca SJU nu a vrut nimeni să tulbure apele, nimeni nu deschide gura, să spună adevărul: cei din gașcă pentru că se apără între ei, iar ceilalți, profesioniștii „albi”, sunt înspăimântați de puterea relațiilor politice demonstrate ale găștii. Nimeni nu vrea să spună că, în Spitalul Județean de Urgență din Deva nu era aproape nicio șansă să fie salvați oameni expuși epidemiei.

    Un spital „utilat” să ucidă până și speranța
    Sunt de câteva decenii în zonă și nu îmi amintesc decât extrem de puține cuvinte bune spuse de cineva despre Spitalul Județean de Urgență din Deva, despre cum merg lucrurile acolo. Și, nu vă supărați, prin meserie, am cunoscut în două decenii o mulțime de localnici, din toate categoriile sociale și profesionale. Din nefericire, am fost eu însumi martorul neputincios al mizeriei fizice și morale din cotloanele SJU, de câteva ori.

    Spitalul din Deva este „legendar”, dar într-o lumină pe care nu și-ar dori-o nimeni și cu mărturii care nu mai țin de poveste, ci de evenimente reale și fapte tragice.

    Spuneam că nu am auzit cuvinte bune despre spital. Am auzit însă o revoltă încovoiată de neputință față de toată gășcăraia pusă pe chiverniseală din SJU, despre oameni tratați ca niște cârpe murdare aruncate într-un colț de salon soios, despre mănuși care spală buda și apoi servesc, neschimbate, mâncare bolnavilor, dar mai ales despre oameni care au murit mai degrabă cu zile în „virtutea” unor diagnostice aberante, date fie din dispreț, fie, mult mai des, din neștiință de carte.

    Să vă povestească toți cei care mi-au povestit mie, de-a lungul anilor, cum SJU a ajuns de râsul și spaima unor clinici universitare precum cele din Cluj Napoca, Timișoara sau Târgu Mureș. La acele clinici au ajuns mulțime de hunedoreni cu diagnostice greșite date la Deva, oameni salvați in extremis de adevărați medici. „Cine-s tâmpiții care au pus diagnosticul ăsta?”, vă sună cunoscut?

    Să vă povestească oamenii cum și-au luat cu forța femeile din SJU pentru a le duce să nască oriunde altundeva, numai nu în mizeria fizică și morală de Deva.

    Sau să vă povestesc eu cum un om apropiat a murit abandonat de medici care i-au pus cinci diagnostice diferite, l-au îndopat cu pastile din toate cele cinci bănuieli, și-au pus palma-n fund și nu i-a mai văzut nimeni. Toți au primit, pentru câteva minute de conversație medicală inutilă, câte ceva în buzunar , că eram disperați și altfel nici nu-și ridicau fundul de pe scaune. Sau cum un alt om apropiat ar fi murit, probabil, de mult în spitalul de la Deva, dacă nu ar fi luat decizia să renunțe definitiv la tratamentul cvasi-ucigaș de aici, luând drumul unor spitale cu medici care i-au redat parte bună din sănătate și încrederea în viață.

    Să vă povestească oamenii cum stau, bătrâni și bolnavi, cu orele la ușa cabinetului unui medic SJU lacom – care a luat majoritatea pacienților de la toți ceilalți colegi specialiști. Stau amărâții, tremurând, pentru a beneficia de cele cinci minute de atenție pe lună din partea unui medic care nici nu se mai chinuie să le schimbe tratamentul, indiferent cât de rău le-ar face. Și care medic nu refuză șpaga amărâților, unii dintre ei tăindu-și din banii de mîncare pentru bunăstarea nesătulului doctor.

    La întrebarea „cum te-ai pus pe picioare, că erai bolnav?”, răspunsul concetățenilor noștri este, în proporție covârșitoare, de descurcăreț: „am fost la Cluj”, „am fost la Târgu Mureș”, „am fost la Timișoara”. Răspuns completat dureros de des: „dacă stăteam pe mâna ăstora, eram îngropat de mult, habar n-or avut ce am”. Dar ce se întâmplă cu cei care nu au bani de umblat la alte spitale, cui îi pasă?

    Să mai amintim și de spaima unor absolvenți de medicină că vor ajunge să profeseze la Deva, o spaimă care a ajuns să fie anecdotică în facultăți de medicină? Și de asta se știe de multă vreme. Poate vă amintiți cum s-au înghesuit medicii să vină la Deva pe ceva posturi vacante, cu ceva vreme în urmă: nici umbra vreunui halat alb nu s-a arătat dispusă să vină aici!

    Să mai amintim cum ofertele generoase ale unor medici de mare profesionalism de a porni la Deva ceva folositor oamenilor au fost tratate cu dispreț?

    Mai e nevoie de exemple?…

    Un eșec previzibil
    Adevărul acesta înfricoșător este de multă vreme în mărturiile prea multor oameni disprețuiți de un sistem medical ticălos și departe de profesionalism, un sistem așezat ca o caracatiță de corupție și lipsă de profesionalism pe principalul spital de urgență din județul Hunedoara, cel de la Deva. Se află acest adevăr, poate, și pe prea multe cruci de necăjiți care nu au avut bani nici măcar de șpaga de Deva, cu atât mai puțin de drumuri și doctori în spitale adevărate.

    Un adevăr prea vechi, prea trist și prea mult ascuns sub puturoase cuverturi politice și administrative, până a ajuns să provoace victime încă mai multe. E public și prea urât, pentru a mai putea fi tratat ca simplă răutate conjuncturală a unui jurnalist.

    Acesta este adevărul care se află, cu rădăcini adânci, și în spatele crizei de acum și a eșecului SJU Deva în lupta cu epidemia COVID-19. Ca o notă necesară, mi-a fost cumva greu să spun toate astea doar într-o singură privință: sunt și la spitalul din Deva câțiva profesioniști respectabili, pentru care medicina nu a devenit simplă și cinică ocupație de șpăgar. Lor le cer iertare că nu am putut ascunde toate astea, nenorocirea SJU devenind, volens-nolens, a tuturor, nu numai a lor, ci mai ales a noastră.

    O tăcere vinovată și costisitoare
    Cum Dumnezeu s-ar fi așteptat cineva ca, în nenorocirea generată de epidemia COVID-19, care a îngenunchiat temporar lumea, sistemul putred din Spitalul Județean de Urgență de la Deva să provoace altceva decât o și mai mare nenorocire?

    Nu știu dacă managementul militar va produce măcar un minimum de val care să tulbure nenorocirea despre care vorbește acest text. Dar avem, măcar, speranța că, cel puțin în ce privește epidemia COVID-19, mai rău decât s-a făcut până acum la spitalul din Deva nu e posibil.

    Și bine ar fi să ne punem cu toții întrebarea dacă nu cumva lipsa de reacție, tăcerea vinovată și costisitoare a tuturor celor care au ascuns mizeria de la Spitalul Județean de Urgență din Deva (autorități, politicieni, societate civilă), a ținut în viață un monstru care, iată, ni s-a arătat zilele acestea în toată mizeria lui ucigașă.”

  • trist , se vede ca acestui ministru Vlad Voiculescu, al sanatatii nu ii pasa de spitalul Deva. Ii este frica caci se clatina fotoliul de ministru, desi i se cere de foarte multa lume , demisia, dupa gafele in lant, si dupa multele decese produse imediat dupa vaccinare. Nu se poate ca Romania sa continue vaccinarea cu Astra Zeneca, cand 12 tari din UE au interzis total acest vaccin. Noi nu suntem cobaii Europei. In plus sa ne arate domnia sa diploma de licenta, ca medic. Fara presiune mare asupra lui si Ministerului, asupra DSP national, nu se va putea finaliza la anul , spitalul devean.

  • Dna ziarista cu interese in PSD scrie la comanda si fara sa aiba minime cunostiinte despre cum se finanteaza lucrarile.
    Abia ce s-a votat bugetul de stat, asa ca nu aveau cum sa fie repartizati banii in bugetele locale.
    Ar trebui sa scrie si cum acest contract este din 2009 si cum valoarea lui a fost depasita de 10 ori pana acum. Au facut lucrari de proasta calitate pe sume exorbitante.

  • „Ar trebui sa scrie si cum acest contract este din 2009 si cum valoarea lui a fost depasita de 10 ori pana acum.”
    Foarte buna intrebarea d-nle Gusteri! De pus autoritatilor care stiu si tac si se fac ca nu stiu si nu vad!

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura