Din Bucureşti, Ceia contestă executarea pedepsei la Tribunalul Hunedoara

Iulian Ceia (foto), hunedoreanul condamnat la doi ani de închisoare în dosarul „Comorile dacice I”, a depus la Tribunalul Hunedoara o contestaţie la executarea pedepsei. Potrivit purtătorului de cuvânt al instanţei, Ildiko Glăman, contestaţia a fost respinsă. Hotărârea tribunalului nu este definitivă, putând fi atacată cu apel.

Pedepse grele
În prezent, Iulian Ceia se află la Penitenciarul Jilava din Bucureşti. El a ajuns în spatele gratiilor în luna august 2017, după aproape trei ani de la pronunţarea sentinţei definitive din dosarul „Comorile Dacice I”. Ceia nu s-a predat autorităţilor la data la care a fost condamnat, prin urmare, a fost dat în urmărire naţională şi internaţională, fiind prins, întâmplător, de un echipaj de poliţie, în trafic, în Bucureşti. În luna martie a acestui an, la Tribunalul Hunedoara a mai fost depusă o contestaţie la executarea pedepsei pe numele lui. Ulterior, acesta nu şi-a asumat-o. Şi acea contestaţie i-a fost respinsă ca nesusţinută.
Considerat creierul grupării de traficanţi de comori dacice, Iulian Ceia a fost condamnat definitiv în 17 decembrie 2014 la doi ani de închisoare cu executare, după 10 ani de la începerea procesului şi după ce în primele instanţe, a primit pedepse mai mari. A fost condamnat la 12 ani de închisoare de Tribunalul Hunedoara, dar Curtea de Apel Alba i-a redus pedeapsa la şapte ani. În final, magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au reîncadrat juridic unele fapte, iar altele le-au stabilit ca prescrise, aplicându-i o pedeapsă de doi ani închisoare cu executare pentru acuzaţia de „lipsire de libertate în mod ilegal”. În acelaşi dosar au mai fost condamnate alte nouă persoane, la pedepse cuprinse între trei şi şase ani de puşcărie. Gruparea a fost acuzată de furt calificat de obiecte de patrimoniu din siturile arheologice, printre care şi 15 brăţări dacice, cu pierderea acestor bunuri pentru Patrimoniul Naţional, efectuarea de detecţii ilegale în siturile arheologice, şantaj şi violare de domiciliu. Statul Român s-a constituit parte civilă, prin Ministerul Culturii, solicitând un prejudiciu de peste 6,5 milioane de lei. (N.Bumbac)