Actualitate

Dieta lui Decebal. Ce mânca regele dacilor, în urmă cu mai bine de 2.100 de ani

Despre dieta dacilor se știu pu­ține lucruri, deși romanii au scris cărți de bucate, dintre care unele s-au păstrat până în ziua de azi. Mai mult, au pictat pe pereții vile­lor lor diferite scene de banchet, unde apar mâncărurile consumate în mod obișnuit. Cu toate acestea, gre­cii și romanii nu au menționat mai nimic despre obiceiurile culinare la daci.

Gropi săpate în piatră
Historia.ro a recurs la arheologie și la alte științe, pentru a încropi o imagine despre ce mâncau și ce beau stră­moșii noștri daci, în frunte cu regele Decebal.Astfel, aflăm că dieta dacilor era formată din produse vegetale, ală­turi de care se consumau brânzeturi, pește, carne de vânat sau de animale domestice, pâine.Se foloseau, după gust, sarea, muștarul, ceapa, usturoiul, hreanul și diverse uleiuri. Prin ames­te­cul unora dintre ingredientele mențio­nate mai sus se găteau fierturi, terciuri, supe, tocane, fripturi. Lactatele erau consumate sub formă de lapte proas­p­ăt, brânză, unt, iaurt. Pentru pre­pa­rare se foloseau râșnițe și mojare din piatră, gătitul se făcea în aer liber sau în interior, pe vetre din piatră și lut, la proțap etc. Pentru păstrarea alimente­lor se foloseau gropi săpate în stâncă sau în pământ, care erau apoi arse și deveneau locuri optime pentru a păs­tra cereale, legume etc.Hrana prove­nea din agricultură, creșterea anima­le­lor, culesul plantelor, fructelor, rădăci­noa­­selor, din pescuit și vânătoare, iar dacii păstrau alimentele, prin pro­ce­durile de sărare și afumare.
Agricultura era ocupația păturii de jos, care avea drept rol să lucreze pă­mântul și să culeagă roadele. În acest context, au fost descoperite de arheo­logi, detectoriști și braconieri arheo­logici mai multe unelte agricole pre­cum cosoare, sape, securi, greble, brăz­dare de plug etc. Unele dintre aces­tea puteau fi folosite de țăranii daci în luptă, având rol de apărare. Zonele întinse de câmpie și de deal din Dacia ofereau un mediu propice agri­cul­turii. Se cultivau cereale precum grâu, mei, orz, secară, ovăz. Din aces­tea se făceau terciuri, în amestec cu diverse alte ingrediente, iar din făina de mei și orz se făcea un fel de mă­măligă. Dintre leguminoase se distin­ge lintea, folosită, se pare, în cantități importante, bobul, mazărea și năutul. Alte legume cultivate sau culese erau varza, ciupercile, spanacul, măcrișul, leurda (primăvara), loboda, ștevia, napii, morcovii și altele. Fructele con­sumate erau strugurii, merele, prunele și fructele de pădure, culese din vas­tele păduri din Dacia.

Tăierea viilor
Creșterea animalelor își avea și ea aportul său la dieta dacilor, datorită pro­teinelor conținute de carne. Se creșteau oi, capre, vaci, porci, iepuri, păsări de curte. Probabil, apicultura era practicată la scară largă, dar există dovezi arheologice că dacii mâncau și câini. Pescuitul se făcea în râuri, în Dunăre și în mare, de pe mal sau din am­barcațiuni, cu undițe simple, ale căror cârlige au fost găsite în mare număr în arheologie sau/și cu vârșe, ale căror greutăți au fost de asemenea găsite în șantiere arheologice.O parte a cărnii provenea din vânătoare, de la păsări și animale mici – veverițe, iepuri – la animalele mari – bouri, cerbi, urși, căprioare, mistreți. Blănurile, pieile, ten­doanele și chiar oasele erau utili­za­te apoi în gospodărie pentru diverse activități. Pentru mâncat existau stră­chini de lut și celebrele „fructiere“, care erau de fapt farfurii cu picior (picio­rul avea și rolul de mâner). Mobi­lier pentru mâncat exista probabil doar în lo­cu­ințele și turnurile-locuință ale nobilimii: mese, bănci.Din vița-de-vie se făcea vin, probabil foarte tare, la fel ca la ceilalți barbari, care era îndoit cu apă, în vase mari de ceramică. Celebra tăiere a viilor de către Burebista s-ar pu­tea, însă, să aibă o conotație reli­gi­oasă, ne­fiind menită neapărat să oprească con­sumul de alcool și toate proble­me­le care decurg din consumul exagerat. Cu siguranță se făcea și bere din ce­reale, probabil și cidru. Miedul era și el cunoscut și consumat. Din vin se făcea și oțet. Din plantele medi­ci­na­le, bine cunoscute de către daci, se făceau ceaiuri și fierturi care ajutau organis­mul. Nu trebuie ignorate im­por­turile de vin, ulei de măsline, probabil fructe exotice, dându-se la schimb miere, ceară, sclavi și diferite alte produse.

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura