Deputatul Sorin Marica: „Protejarea naturii nu trebuie să devină o povară pe umerii celor care trăiesc în zonele cu arii protejate”

Poliana Mardari

În interviul acordat cotidianului nostru, deputatul social-democrat de Hunedoara Sorin Marica (foto) oferă câteva detalii despre modul carenţial de întocmire a planului de management al ariilor protejate şi necesitatea înfiinţării unor structuri teritoriale ale ANANP, în vederea rezolvării problemelor reale întâlnite în aplicarea legislaţiei de mediu şi a blocajelor birocratice cu care conducătorii administraţiilor publice se confruntă, dar şi a interdicţiilor care planează asupra localnicilor din zonele respective.
– Care sunt principalele inconveniente cu care se confruntă cetăţenii care trăiesc în zonele cu arii naturale protejate?
– Ariile protejate au devenit în timp o problemă şi pentru cetăţeni, dar şi pentru primari. La începutul acestui an, situaţia a devenit foarte grea şi din cauza faptului că în judeţul Hunedoara există 46 de arii naturale protejate de interes naţional, cumulând o suprafaţă totală de aproape 180 mii de hectare şi reprezentând circa 39 la sută din toată suprafaţa judeţului.
Principalul impediment l-a constituit de cele mai multe ori planul de management al ariilor protejate. Modul neunitar de întocmire a planurilor de management a creat dificultăţi pentru dezvoltarea economică a zonelor limitrofe ariilor natural protejate. O altă cauză a nenumăratelor blocaje a fost diversitatea tipurilor de organizaţii care s-au implicat în gestionarea ariilor naturale protejate a generat perspective diferite şi a condus la aplicarea neunitară a prevederilor legale.
– Ce părere aveţi despre soluţia pe care o propune Guvernul?
– Se ajunsese ca România să rămână singura ţară din Europa care îşi administra ariile protejate prin intermediul unor entităţi neguvernamentale şi nu printr-o autoritate a statului. În acest context, iniţiativa guvernului de a înfiinţa structuri teritoriale judeţene ale Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) pare să fie o soluţie potrivită pentru a rezolva situaţia dificilă a regimului ariilor naturale protejate.
Am convingerea că prin înfiinţarea acestor structuri teritoriale ale ANANP se va face ordine în acest sistem şi statul român, prin instituţiile sale, îşi va putea asuma aplicarea unitară a legislaţiei de mediu pe întreg teritoriul României. Vor dispărea astfel neconcordanţele, cazurile de proiecte blocate, de avize eliberate cu întârziere, de avize neconforme cu legislaţia în vigoare sau de interpretări excesive şi neunitare ale legislaţiei.
– Ce aşteptări aveţi de la această schimbare de cadru organizatoric?
– Cel mai mult îmi doresc ca pentru aprobarea proiectelor să fie nevoie de mai puţine avize, iar obţinerea lor să se facă mai rapid, bineînţeles nu în detrimentul temeiniciei cu care acestea urmează să fie acordate acelor iniţiative economice, sociale sau culturale care merită sa fie puse în practică. Iar aceasta să se facă după aceleaşi reguli, fie că este vorba despre unităţile administrativ-teritoriale, despre alte persoane juridice sau despre persoane fizice. Şi, îmi doresc, de asemenea, ca proprietarii de terenuri aflate în interiorul ariilor protejate, dar nu le pot folosi, şi care plătesc taxe şi impozite pentru acestea, să poată fi despăgubiţi de către statul român.
Sunt convins că recentele măsuri guvernamentale având ca obiectiv gestionarea eficientă şi unitară a ariilor naturale protejate vor aşeza toată această activitate pe o direcţie bună, care să nu transforme necesitatea de a proteja natura într-o povară pe umerii oamenilor care trăiesc în aceste arii protejate sau în apropierea lor.