Dacă guvernul este de acord: Toate cetăţile dacice ar putea fi administrate de autorităţile judeţene

Volodia Macovei

Consiliul Judeţean Hunedoara va vota astăzi pentru solicitarea transferului a încă patru cetăţi dacice, de la Ministerul Culturii în administrarea judeţului nostru. Cele patru cetăţi sunt: Costeşti-Cetăţuia, Costeşti-Blidaru, Luncani-Piatra Roşie şi Băniţa.

Întregul sistem de apărare dacic
După cum se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre, întregul ansamblu de cetăţi dacice creează o unitate arheologică de valoare inestimabilă. Astfel, după cum se ştie, seria cetăţilor şi a turnurilor de apărare ale Sarmizegetusei Regia începe cu principala cale de acces către capitala regatului dac, care pornea din Valea Mureşului, urmând către amonte Apa Grădiştei, apărată de cetăţile de la Costeşti-Cetăţuie şi Costeşti-Blidaru. Accesul dinspre nord-est era apărat de fortificaţiile de la Cugir, Grădiştea de Munte – Vârful lui Hulpe şi habitatul de la Feţele Albe. Din acest grup făcea parte şi cetatea de la Căpâlna, situată pe Valea Sebeşului în judeţul Alba. Un eventual atac din direcţia sud-vest era controlat de fortificaţia de baraj – Cioclovina-Ponorici, ca avanpost înaintat către est şi sud-est al cetăţii Luncani-Piatra Roşie, care controla un important nod de căi de acces dinspre vest către capitala regatului dac. Venind dinspre sud, munţii puteau fi trecuţi prin pasurile Vâlcan şi Merişor, supravegheate de fortificaţia de la Băniţa. Legătura între cetăţi era asigurată de un sistem arborescent de turnuri de pază, care erau, ele însele, puncte de rezistenţă – inclusiv pe segmentul Costeşti-Cetăţuie-Sarmizegetusa Regia.

O administrare mai bună
Intenţia autorităţilor judeţene este aceea de a avea în administrare toate cetăţile dacice de pe teritoriul judeţului Hunedoara, finalitatea fiind accesarea unor granturi europene, cu ajutorul cărora să se pornească lucrări de reabilitare şi restaurare a acestor situri arheologice, care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO, dar şi activităţi de punere în valoare a ansamblului şi siturilor istorice reprezentând Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, în ideea integrării acestor obiective în circuitul turistic. Exemplul cetăţii Sarmizegetusa Regia arată că autorităţile judeţene pot administra mai bine decât Ministerul Culturii aceste situri arheologice de mare valoare.
Ideea este că accesarea unor granturi se poate face doar dacă CJ Hunedoara deţine calitatea de proprietar sau administrator al obiectivului de patrimoniu care face obiectul investiţiei. Tocmai de aceea, CJ va solicita guvernului transferul celor patru cetăţi dacice, de la Ministerul Culturii la autorităţile judeţene.
Ca date tehnice, cetatea dacică de la Costeşti-Cetăţuia este un sit arheologic de 8 hectare, cu o zonă de protecţie de 23 de hectare şi o zonă protejată de 81,8 hectare, cetatea dacică de la Costeşti-Blidaru are sit arheologic de 0,9 hectare, cu zonă de protecţie de 11,9 hectare şi zonă protejată de 288 de hectare, cetatea dacică de la Luncani-Piatra Roşie are sit arheologic de 2,2 hectare, zonă de protecţie de 18,3 hectare şi zonă protejată de 123 de hectare, iar cetatea dacică de la Băniţa are sit arheologic de 6,9 hectare, zonă de protecţie de 20,1 hectare şi zonă protejată de 120,4 hectare.