Cum a motivat Curtea Supremă decizia din procesul Moloţ vs. ANI

Natalia Bumbac

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a publicat motivarea hotărârii în dosarul în care Mircea Moloţ (foto) a contestat verdictul de incompatibilitate dat de ANI. În cuprinsul motivării se arată care au fost temeiurile legale pentru care preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara a cerut anularea verdictului de incompatibilitate, majoritatea fiind de natură procedurală.
Sesizarea a fost făcută de un anonim
Potrivit conţinutului motivării, Moloţ a semnalat mai multe aspecte cu privire la neregularitatea sesizării ANI, pe motiv că a fost făcută de o persoană care nu există. „La adresa indicată în sesizare locuieşte Cîmpean Mihai Adrian, care a depus la dosarul de fond, declaraţie în care arată că nu a întocmit sesizarea respectivă, că nu şi-o însuşeşte şi că semnătura nu-i aparţine. S-a efectuat şi o expertiză grafoscopică din care a rezultat acelaşi lucru, că semnătura nu-i aparţine. Prin urmare, nu este îndeplinită condiţia sesizării ANI, iar sancţiunea care se impunea era clasarea sesizării sau plângerii, raportul de evaluare fiind nelegal”, a arătat Moloţ.
„Nu doar eu eram incompatibil”
„Un alt aspect arată faptul că ANI a reţinut în ceea ce îl priveşte pe Avram Costel, vicepreşedinte al CJ Hunedoara, că starea de incompatibilitate a încetat cu mai mult de trei ani anterior sesizării. Prin urmare, deşi situaţia acestuia era identică cu a recurentului-reclamant, ANI a reţinut altă situaţie, motiv pentru care se impune anularea raportului de evaluare întocmit de autoritate”, a susţinut Moloţ în apărarea sa. Preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Hunedoara a mai enumerat o serie de motive pentru care raportul de evaluare al ANI ar fi trebuit anulat, făcând referire la inaplicabilitatea anumitor legi sau la lipsa de competenţă a agenţiei.
Verdictul rămâne valabil  
În urma analizării motivelor recursului declarat de Moloţ, magistraţii au stabilit că, indiferent de forma pe care a îmbrăcat-o actul de sesizare către ANI, verdictul de incompatibilitate rămâne în picioare. „Din lucrările dosarului rezultă că (…) la ANI a fost înregistrată la data de 1.03.2012, sesizarea formulată de Cîmpean Mihai, (…) care a semnalat nerespectarea de către Moloţ Ioan Mircea – preşedintele CJ Hunedoara, a dispoziţiilor legale privind regimul juridic al incompatibilităţilor. Împrejurarea că numele petiţionarului nu este complet şi nu este menţionată starea civilă a acestuia nu este de natură a conduce la calificarea petiţiei drept anonimă. (…) Cîmpean Mihai nu a negat formularea sesizării, astfel încât, în mod legal, aceasta a fost luată în considerare de către ANI şi a fost declanşată procedura de evaluare. Faptul că ulterior întocmirii raportului de evaluare petiţionarul a declarat că nu îşi însuşeşte conţinutul sesizării şi a contestat semnătura aplicată la finalul acesteia, nu prezintă relevanţă sub aspectul sesizării ce a fost înregistrată la ANI, în privinţa căreia nu au fost identificate motive de clasare”, au arătat magistraţii.
Cu privire la exemplul dat de Moloţ despre colegul său Costel Avram, care din punctul lui de vedere s-a aflat într-o situaţie similară cu a sa, magistraţii au arătat care au fost diferenţele. „Aspectele invocate în recurs cu privire la situaţia identică în opinia recurentului (n. r. Moloţ) în care s-ar fi aflat Avram Costel, care şi-a exercitat concomitent cu reclamantul mandatul de vicepreşedinte al CJ Hunedoara, nu pot fi reţinute, având în vedere că, din actele dosarului rezultă că în cazul acestuia, ANI a fost sesizată după încetarea mandatului de ales local, iar pe perioada derulării activităţii de evaluare şi la data întocmirii raportului de evaluare, această persoană nu mai exercita o funcţie sau o demnitate publică”, se arată în motivarea instanţei.
Reamintim că Moloţ a fost declarat în stare de incompatibilitate de către ANI, pentru că în perioada 26 septembrie 2008 – 30 ianuarie 2009, a deţinut simultan funcţia de preşedinte al CJ Hunedoara şi de preşedinte al Adunării Generale a Acţionarilor de la S.C. Drumuri şi Poduri S.A. Deva, firmă ce se afla în subordinea administraţiei judeţene şi care în cele din urmă a fost băgată în faliment.