Cum a devenit, la Vorţa, sãrãcia un avantaj
Nicolle Ebner
Comuna Vorţa, comunitate mică de circa 1.100 de suflete, ce trăiesc în aproape 350 de gospodării risipite în şapte sate, se luptă din răsputeri să intre în rândul zonelor cu o infrastructură cât mai bine pusă la punct, astfel încât să devină cât mai atractivă pentru potenţialii investitori în agroturism.
Adevăratul gospodar…
Comuna dispune de o suprafaţă în extravilan de 10.500 hectare, teren numai bun pentru construirea de case de vacanţă sau pensiuni. Satele Vorţa, Coaja, Dumeşti, Certeju de Jos, Luncşoara-unde arheologii au descoperit urme ale spălării aurului în perioada medievală, Valea Poienii şi Visca sunt complet electrificate, în zonă existând telefonie digitală, acces la DN 7 Deva-Arad, iar drumurile comunale sunt pietruite. Oamenii îşi asigură existenţa muncind pământul, din creşterea animalelor şi din exploatarea pădurilor care îmbracă dealurile comunei. Prin urmare, veniturile la bugetul local sunt mai mult simbolice, iar anul acesta, criza economică a redus şi puţinul venit de până acum. Totuşi, „chiar dacă bugetul este mai mic decât în 2009, suplimentăm veniturile cu fonduri atrase de la Uniunea Europeană şi de la Ministerul Mediului”, spune primarul Radu Emil Bureană, deloc descurajat de lipsa banilor. Din venituri proprii şi cu sprijin financiar de la Consiliul Judeţean Hunedoara, edilul a reuşit modernizarea Căminului Cultural din satul Visca, nu de alta, dar viaţa îşi desfăşoară cursul normal, cu nunţi, botezuri, aniversări, spectacole, cu parastase şi pomeni, iar pentru asta este nevoie de o locaţie adecvată.
…se recunoaşte după fondurile atrase la buget
Şi dacă până acum, sărăcia comunei i-a purtat primarului ghinion, peste noapte, i-a devenit aliat. „În anii trecuţi, am pierdut finanţarea a trei proiecte considerate eligibile din punct de vedere tehnic, din cauza numărului locuitorilor. În schimb, pe proiectul depus pe măsura 3.2.2. am obţinut punctaj aproape maxim, pentru că, de data aceasta, s-a ţinut cont de gradul de sărăcie al comunei. Prin urmare, vom obţine 2,5 milioane euro, pentru modernizarea drumurilor comunale şi a uliţelor, pentru înfiinţarea unui „after-school” în reşedinţa de comună, pentru copiii pe care încă îi mai avem şi vom reedita festivalul „Primăvara vorţană”, după o pauză de 20 de ani”, spune edilul şef al comunei Vorţa. Profitând de gradul ridicat de sărăcie al comunei, administraţia locală a mai depus un proiect, de data aceasta la Ministerul Mediului, pentru reabilitarea spaţiilor verzi din localitatea reşedinţă de comună. „Asta înseamnă un parc de peste 2.000 de metri pătraţi în centrul localităţii Vorţa, cu alei, băncuţe, fântână arteziană, locuri de joacă pentru copii, filigorii pentru pensionari”, mai spune primarul Radu Emil Bureană, mândru că, în ciuda bugetului mic, tot reuşeşte să aducă îmbunătăţiri comunei.
