Cui ar trebui să îi fie frică de ANAF? Fac sau nu fac preoţii evaziune fiscală?

Oana Mihnea

Evenimentele mai triste sau fericite din viaţă ne aduc inevitabil în contact cu Biserica. Dar, ca să ai parte de slujbele cuvenite în astfel de momente, trebuie să scoţi bani din buzunar, pentru care nu primeşti nici un fel de chitanţă, deşi conform legii, eliberarea chitanţei este absolut obligatorie. Preoţii omit adesea să facă acest lucru şi asta nu poate decât să te ducă cu gândul la săvârşirea unei evaziuni fiscale, care este considerată infracţiune.
Adevăr muşamalizat cu sfinţenie
Pentru a înţelege mai bine cum funcţionează lucrurile la nivelul unei parohii, am luat legătura cu purtătorul de cuvânt al Episcopiei Devei şi Hunedoarei, preotul Gabriel Miricescu. Acesta a explicat că taxele trebuie numite de fapt contribuţii şi sunt stabilite la nivelul consiliului parohial, format din cel puţin şapte credincioşi. Împreună cu preotul, fiecare parohie decide cât trebuie să plătească un enoriaş în astfel de momente. „În general, pentru o nuntă se plăteşte între 50 şi 100 lei, la înmormântare între 20 şi 50 lei iar pentru un botez, până în 100 de lei. Aceste contribuţii nu sunt impozitate şi sunt utilizate în folosul bisericii şi al credincioşilor. La noi în judeţ, toţi preoţii dau chitanţă pentru ceea ce oficiază, nu ştim să existe cazuri unde să nu se întâmple acest lucru“, a declarat preotul Gabriel Miricescu.
Chiar şi în aceste condiţii, am întrebat reprezentanţii ANAF cu privire la situaţie. Mai precis, dacă un preot nu eliberează chitanţă pentru o sumă încasată, este evaziune fiscală sau nu? Purtătorul de cuvânt al ANAF, Alexandru Cristea, a menţionat următoarele: „Codul fiscal prevede că Biserica este scutită de la impozitarea pe profit. Dar, da, dacă nu emite chitanţă, este evaziune fiscală“.
Sunt 250 de preoţi în judeţ
Un preot câştigă între 1.000 şi 1.800 lei lunar, în funcţie de mai multe criterii, din care statul asigură un procent de 60 la sută, iar restul vine din contribuţiile enoriaşilor pe care la achită la biserică. În condiţiile în care în judeţul nostru sunt 250 de preoţi, statul asigură lunar 225.000 lei pentru salariile acestora. O altă problemă cu greu înţeleasă de oameni este aceea a unui alt tip de contribuţie, care trebuie plătită anual de enoriaşii dintr-o parohie, pe membru de familie, pentru a fi susţinută biserica. Preotul Gabriel Miricescu a precizat că şi  cuantumul acesteia este stabilit tot la nivelul consiliului parohial. Totuşi, între unele parohii, diferenţele de plată sunt foarte mari. Explicaţia este următoarea, unde sunt mai puţini enoriaşi, cotizaţia anuală plătită bisericii este mai mare, ca să poată fi susţinută biserica, iar în parohiile cu un număr mai mare de credincioşi, aceştia plătesc o cotizaţie mai mică.