Cu punctaj maxim obținut prin POIM, Dobra a câștigat proiectul pentru introducerea gazului metan

Magdalena Șerban

Imediat după ce a primit avizul de principiu de la Transgaz SA pentru acor­da­rea accesului la sistemul naţional de transport al gazelor naturale, adminis­tra­ția publică din Dobra a trecut la măsură­tori şi întocmirea studiului de fezabilitate. S-a mișcat repede, iar acum se numără printre puținii câștigători la nivel național ai unei finanțări prin Programul Opera­țio­nal Infrastructură Mare (POIM).

Cereri multe, bani puțini
Ministerul Fondurilor Europene prin Autoritatea de Management pentru POIM a oferit primarilor oportunitatea de a aplica la axa ce ține de „Dezvoltarea reţelelor inteligente de distribuţie a gazelor naturale în vederea creşterii nivelului de flexibilitate, siguranţă, eficienţă în operare, precum şi de integrare a activităţilor de transport, dis­tribuţie şi consum final”. Apelul (două sesiuni) a fost în valoare de 235 milioane de euro, iar din județul Hunedoara au fost declarate câștigătoare doar patru proiecte, la nivel central fiind selectate pentru finan­țare, în limita alocării disponibile, primele 15 proiecte cu cel mai mare punctaj (între 70,75 și 72,25 puncte). În urma celei dintâi se­siuni a apelului au fost validate ca eli­gibile 10 proiecte în 18 localități, iar în cea de-a doua au fost 15 proiecte din 45 de lo­calități. Dobra se află în asociere cu co­mu­ne­le Crișcior și Ilia, iar va­loarea inves­tiției este de 25 de milioane de euro.

Drepturi egale pentru toate satele
„Ne dorim să oferim co­munității, iar aici mă refer la toate localitățile apar­ți­nă­toare, posibilitatea de a avea racord la gaz me­tan. Dar pentru asta e nevoie de intro­ducerea rețelei. La cum se scum­pește lemnul de foc și la ce criză sunt supuse unele zone, tre­buie să fim prevăzători. Nu toate pădurile se re­ge­ne­rează atât de repede pentru a asigura necesarul de lemn și, personal, cred că se va mai scumpi în următorii ani. Fie­care va avea de ales ce e mai convenabil și către ce direcție să va îndrepta când va decide să apeleze la gaz ori la lemn pentru încălzirea locuinței. Oricum, se poate co­muta de pe una pe alta. Prin­cipalul e să ai de unde. Deocamdată, po­pulația folosește centrale pe lemne și sobe. Plus boilere elec­­trice pentru apa caldă. Cetățenii cum­pără lemn la prețui pieței de la ocolul silvic, dacă nu au fond forestier în proprietate. Dacă dețin pădure și e dată în administrare către composesorat, atunci se descurcă cu ceea ce le revine. E drept că e costisitor și greoi tot traseul lemnului, de la încărcat în remorcă, descărcat, crăpat, depozitat apoi adus în casă atât cât e nevoie etc. Când ai vreo 80 de ani și puterile sunt mai mult decât limitate, efor­tul te stoarce de vlagă. Nu toți sunt părinți sau bunici norocoși. Copiii le sunt împrăș­tiați prin alte zări și se descurcă și ei cum pot. Deasta trebuie să existe variante“, a afirmat Ovidiu Pădurean (foto), primarul din Dobra. De amintit că alimentarea cu gaz
s-ar putea face prin ra­cordarea unui modul amplasat la limita ad­ministrativ-teritorială a localităţii Stân­ceşti-Ohaba, prin intermediul unei con­ducte de racord de înaltă presiune, în lun­gime de circa 13,7 kilometri. Racordarea ar urma să se realizeze în conducta de înaltă presiune Simeria-Mintia. Sunt vizate toate arealele unității teritoriale, ast­fel încât să nu existe pentru localnici diferenţe în asi­gu­rarea unor condiţii moderne de trai.