Copiii căpşunarilor, consiliaţi

Maximilian Gânju

Sărăcia şi lipsa locurilor de muncă îi îndeamnă pe tot mai mulţi locuitori ai Văii Jiului să-şi ia lumea în cap şi să plece în străinătate, în speranţa găsirii unui serviciu. Până îşi fac o situaţie în ţara de adopţie, dezrădăcinaţii se chinuie, dar la fel de chinuiţi sunt şi cei care rămân în urma lor şi în special, copiii. Nu puţini sunt minorii lăsaţi în grija bunicilor sau altor rude, în timp ce părinţii lor trudesc în străinătate, cu speranţa că se vor întoarce bogaţi acasă sau vor reuşi să-şi reîntregească familiile în ţările în care s-au stabilit.

În acest timp, copiii lor, în cel mai fericit caz, îşi continuă studiile în localităţile de baştină, în Valea Jiului nemaiexistând nici măcar o singură unitate şcolară în care să nu fie măcar câteva cazuri de copii cu părinţi plecaţi la muncă „afară”. Astfel, la unul dintre liceele din Petroşani, dintre cei aproape 1.600 de elevi, peste 100 au cel puţin un părinte plecat să muncească în străinătate. Nu puţine sunt situaţiile în care ambii părinţi sunt plecaţi, astfel că de educaţia şi problemele tinerilor se ocupă numai cadrele didactice. Pentru a-i ajuta să depăşească momentele grele prin care trec, din cauza lipsei căldurii unui cămin familial adevărat, conducerile unităţilor de învăţământ se gândesc să înceapă din toamnă programe pentru consilierea copiilor.
„Ne gândim să apelăm la sprijinul psihopedagogilor de luna viitoare, odată cu începerea şcolii. Cred că va deveni obligatoriu ca la orice şcoală să avem un cadru care să poată lucra cu aceşti elevi, pentru a-i ajuta să treacă peste lipsa părinţilor. Acest fenomen al copiilor rămaşi de multe ori singuri acasă este cu o largă răspândire, nu numai în Valea Jiului”, spune un dascăl. Nu puţine sunt cazurile când minorii lăsaţi de izbelişte recurg la gesturi extreme, din cauza dorului faţă de cei care le-au dat viaţă, ultimul exemplu în acest sens fiind al tânărului din Vulcan, care s-a sinucis, deoarece n-a fost lăsat să plece în Italia.